„Sunt strâns din două părţi…” (Filipeni 1:23)

     În cartea sa „Analogiile naturii”, William Jennings Bryan a scris: „Hristos ne-a oferit dovada vieții de apoi, și cu toate acestea, mai este neapărat nevoie ca cineva să învieze din morți pentru a ne convinge că mormântul nu este sfârșitul? Dacă planul Tatălui este acela de a atinge cu puterea Sa divină miezul rece și inert al unei ghinde aflate în pământ și de-a o face să răsară la o nouă viață, va neglija El oare sufletul omului, creat după chipul Creatorului Său? Dacă se implică până acolo că îi dăruiește bobocului de trandafir, ofilit de bruma toamnei, asigurarea gingașă a unei noi primăveri, va refuza El oare să dea cuvinte de speranță fiilor oamenilor atunci când vin ghețurile iernii? Dacă materia, mută și neînsuflețită, dar totuși schimbată de forțele naturii într-o multitudine de forme, nu poate să moară niciodată, sufletul omului va suferi oare anihilarea după ce a făcut o scurtă vizită ca musafir regal în cortul acesta de lut? Nu, sunt foarte sigur că există o altă viață în afară de cea pe care o trăiesc astăzi!” Apostolul Pavel a scris aceste cuvinte: „dacă trebuie să mai trăiesc în trup, face să trăiesc; şi nu ştiu ce trebuie să aleg. Sunt strâns din două părţi: aş dori să mă mut şi să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine” (Filipeni 1:22-23). Așadar, indiferent cât de dificilă sau de binecuvântată este viața ta aici și acum, cel mai bun lucru nu s-a întâmplat încă, și anume: zile fără sfârșit, în care vei experimenta bucurii cerești. Deci asigură-te că ești gata de plecare într-acolo, când sosește clipa!