„Ce zici tu despre tine însuți?” (Ioan 1:22)
Când Ioan Botezătorul a fost întrebat: „Cine ești?” el a răspuns: „Sunt glasul celui ce strigă în pustie: „Neteziţi calea Domnului…” (Ioan 1:23). După ce l-au ascultat pe Ioan o vreme, ucenicii săi l-au părăsit pentru a-L urma pe Hristos. Și lucrul acesta nu l-a deranjat pe Ioan, deoarece el a știut care îi era chemarea. Dar tu? Nu poți „încerca lucruri” prea multă vreme. La un moment dat, trebuie să descoperi ce te-a chemat Dumnezeu să faci, și să te dedici total acelui lucru. Se pare că apostolul Pavel nu era un vorbitor renumit. El spune: „Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos şi plin de cutremur. Şi învăţătura şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii…” (1 Corinteni 2:3-4). Dar ce i-a lipsit lui Pavel ca vorbitor, a compensat mult mai mult ca scriitor. El a scris cuvântul inspirat care i-a ajutat pe alții să predice! Prin scrierile apostolului Pavel, s-a eliberat ceva atât de puternic, încât atunci când a fost aruncat în temniță, el nu a cerut un avocat sau o masă copioasă pentru că era scârbit de mâncarea din închisoare. Nu, el a dorit hârtie ca să-și poată continua scrierile. De fapt, apostolul Pavel a scris până la sfârșitul vieții sale. Și datorită acestui fapt, și astăzi există vieți care încă sunt schimbate. Ce moștenire! Și toate acestea pentru că un om și-a descoperit chemarea și și-a dedicat viața împlinirii ei. Așadar, se ridică următoarea întrebare: tu ți-ai descoperit chemarea? Ți-ai dedicat viața împlinirii ei? Dramaturgul irlandez George Bernard Shaw a spus: „Pentru mine, viața nu e o lumânare scurtă. E un fel de torță splendidă care mi s-a dat s-o țin o clipă… și vreau s-o fac să ardă cât de tare pot, înainte s-o predau generațiilor viitoare.” Așadar, dedică-te chemării pe care ți-a adresat-o Dumnezeu!