„Isus le-a zis: „Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin…” (Marcu 6:31)
Este curios și interesant faptul că generația cea mai tehnologizată din istorie este și generația care are nevoie de cele mai multe medicamente. Iar Sfânta Scriptură a prevestit lucrul acesta. Dumnezeu i-a spus lui Daniel că în zilele de pe urmă „cunoştinţa va creşte” (Daniel 12:4). Noi suntem aceia! Un cercetător afirma că ne-am antrenat creierele „să treacă rapid prin universul de mesaje și informații, căutând mici fărâme de exaltare. Noi căutăm neîncetat lucrurile de suprafață, nu săpăm niciodată prea adânc… și-apoi trecem la următoarea distracție, iar nivelul de stres crește în moduri pe care abia dacă putem să le înțelegem.” Întrebare: „Când a fost ultima dată când te-ai bucurat de o pauză neîntreruptă fără să te simți vinovat și neproductiv?” Sau „îți faci măcar timp să reflectezi și să-ți reîncarci bateriile?” Ca să eviți sindromul epuizării profesionale (așa-numitul burn-out), trebuie să faci următoarele: 1) Să recunoști semnele. Dacă toată ziua intri pe rețelele de socializare și trimiți mesaje electronice și, cu toate acestea te simți în continuare singur, înseamnă că tehnologia nu te ajută, ci îți domină viața. 2) Să faci ceva în această privință. Fă-te indisponibil o scurtă perioadă de timp și vezi ce se întâmplă. Lumea nu se va sfârși, te asigur, iar ție îți va face bine! 3) Să înțelegi că ai de făcut o alegere. Persoanele care cred că trebuie să fie disponibile douăzeci și patru de ore pe zi își exagerează importanța sau controlul pe care ceilalți îl au asupra lor. 4) Să stabilești limite. Las-o mai moale cu e-mailurile, mesajele de pe telefon și rețelele de socializare. Chiar ai nevoie de toate acele informații pe aceeași temă? 5) Răspunde la e-mailuri și mesaje doar dacă este cu adevărat urgent sau important, și la ore rezonabile din zi. 6) Stabilește-ți un orar, și respectă-l! După câteva minute de navigare pe Internet, întreabă-te: „Chiar trebuie să mă ocup cu așa ceva, acum?” Domnul Isus a spus: „Veniţi singuri la o parte… şi odihniţi-vă puţin.” De ce? Pentru că dacă nu te detașezi, riști să te dezintegrezi!