Pocăința (2)
Romani 10:17.”Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos. ----------- -Auzirea Cuvântului lui Hristos cu inima, aduce -credința- care se manifestă prin puterea Duhului, în inima care-L caută sincer pe Dumnezeu și producând -pocăința- adică schimbarea minții, omul se oprește, își vede viața falimentară și dorește salvarea din păcatul lui, crezând că Isus Hristos doar poate să-l facă biruitor peste toată puterea celui rău. Deci Cuvântul este viu și lucrează, aducând în inimă -pocăința- iar mintea captivă celui rău de la Adam, începe schimbarea, prin Duhul Domnului, care spontan ”naște din nou” duhul meu mort în Eden. El, Duhul ia în stăpânire duhul omului, ca locuință a Lui. Trupul celui născut din nou, este declarat de Tatăl,”Templul Duhului Sfânt”. De aici schimbarea minții, adică pocăința este ușoară, pentru că sufletul omului născut din nou, lucrează împreună cu Duhul Sfânt la curăția grădinei sufletului și minții celui care este declarat ”fiu” de Dumnezeu, duh, suflet și trup. Duhul este făcut neprihănit, cu neprihănirea lui Hristos, ești ”fiu”. Sufletul este cel în care a început un proces de pocăință, schimbarea minții. Ce a adus omul din Adam este scos afară și înlocuit rând pe rând cu ce Hristos a adus la cruce. Deci cele vechi se duc și cele noi umple locurile goale cu Hristos, în vorbire, în umblare, în lucruri, în situații, în trăiri, în judecată, în dare și primire. În totul și în toți, Hristos și Viața Lui, care este ”binele” din El, din Hristos și nu binele din pomul cunoștinței, bine-rău, nu, nu, ci Hristos, Binele din Pomul Vieții. El este Pomul Vieții din care omul poate să se pocăiască, prin schimbarea minții, ori de câte ori apare în viața lui de copilărie accidente, căderi și lucruri pe care a învățat în anii trăiți sub o altă influiență să umble, să le facă. Mintea se schimbă, se pocăiește, trimițind și trupului hotărârea de a se pocăi, schimba. Poți zice, trupule până aici ai dictat minții poftele tale, dorințele tale carnale, voile tale. De aici înainte schimbăm direcția, voia, felul, modul cum vom face lucrurile. Suntem în Împărăția lui Hristos, duh, suflet și trup și nu mai umblăm călăuziți de trupul poftelor pământești ci de Duhul de Viață din Hristos. Mintea se schimbă într-un proces în fiecare zi. Nu mai trăiesc în domeniul firescului, ci în domeniul duhovnicescului. Un nou tărâm de existență, în Hristos. Procesul acesta de pocăință, de schimbare a minții, va continua până-L vom vedea și întâlni pe Domnul Isus față în față. Atunci Îl vom vedea așa cum este. Bucuria este și va fi mare, văzând lucrurile Duhului, fără ca firea să dea târcoale împotriva fiilor de Dumnezeu. Până atunci continuăm să ne schimbăm mintea prin Cuvântul Evangheliei, ca să ne umplem din plin de Harul Lui și cum suntem în duh, desăvârșiți să fim și-n suflet și trup, asemenea Lui.
Romani 12:1-2.”Vă îndemn deci, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să vă aduceți trupurile ca jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi închinarea voastră duhovnicească. Și să nu vă luați după chipul veacului acestuia, ci să vă transformați prin înnoirea minții, ca să puteți deosebi care este voia lui Dumnezeu: ceea bună, plăcută și desăvârșită. Amin!