Pierde ”tot” ce ai (2)

   Matei 10:39.”Cine își va păstra viața o va pierde și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.”

   VIAȚA duhului uman, duhovnicească s-a stins în Eden, scânteia lui Dumnezeu suflată peste omul creat a întrerupt relația omului cu Creatorul lui, iar omul a rămas doar un suflet viu, a rămas legat de ”pomul cunoștinței”, din care se hrănește până astăzi. Pentru refacerea relației între Dumnezeu și om ”duhul” trebuia adus la Viață, din moartea duhovnicească. Întreaga persoană a fost regenerată la cruce, atunci când omul a crezut lucrarea lui Isus finalizată odată pentru totdeauna. Duhul a fost adus la Viață și am biruit ”moartea”, primind VIAȚA lui Hristos în noi. Duhul nostru este viu așa cum va fi toată veșnicia, pentru că Dumnezeu S-a coborât să locuiască în noi, prin Duhul Lui. Duhul fiecărui om a fost sfințit prin Sângele Domnului Isus, la cruce, atunci când crezi, mântuirea prin Har și prin Credință. Acum ”Viața Duhulul” nu putem noi să o pierdem, ea a fost pierdută, acum am primit-o prin credință în Hristos, o avem. Mântuirea ca poziție, ca fii de Dumnezeu, este asigurată prin Har și Credință. Viața despre care Matei vorbește și pe care putem să o păstrăm, ori să o pierdem este ”viața sufletească” (mintea, sentimentele și voința). Această viață adamică în care ne-am născut fizic, cu natura primului Adam, o natură care nu poate să nu păcătuiască și să fie și bună și sfântă cu sfințenia ei falsă, aceasta trebuie dată morții, prin conștiența că am murit și am și înviat împreună cu Hristos, la o viață nouă, în El. Toate lucrurile sufletești, firești și pământești, nu au făgăduințele Duhul Sfânt, în Hristos. Ele sunt moarte duhovnicește. Aceasta este ”viața” de care zice Matei mai sus, care trebuie s-o pierdem, cu tot ce are ea. Nimic din ce are această ”viață” nu poate trăi în duhul, care are Neprihănirea lui Hristos în el, ci dăm la o parte tot, tot ce și cât am trăit în sufletescul lui Adam, adică în carnea asta păcătoasă, care se hrănea din pomul cunoștinței binelui și răului și scoatem afară din mintea noastră, gândurile lumii, sentimentele, voința și aducem prin Duhul, gândurile lui Hristos, sentimentele și voința Lui, care le înțelegem și ne hrănim din ele adică din Pomul Vieții, care este Domnul Isus Hristos și Duhul Lui cel Sfânt care ni-L descopere tot mai mult pe Tatăl și pe Hristos. Aici poți trăi doar atunci când pierzi ”viața” sufletească și primești în păstrare ”Viața” lui Hristos, duhovnicească. Acest ”Adevăr” poți să-L pricepi doar prin Har și Credință. La fel și Dragostea lui Hristos, o poți înțelege din Cuvântul Evangheliei Lui. Deci, dacă-ți păstrezi viața o vei pierde, iar dacă o vei pierde pentru Hristos, o vei câștiga.

   Mulțumim Tată pentru Fiul Tău, care ne-a adus din moartea duhovnicească, adamică, la Viața Lui Hristos în noi. Am pierdut viața sufletească, ca să câștigăm ”Viața” din Hristos, Viața Duhului de Viață, cu făgăduințe veșnice. Mulțumim Duhule Sfânt că Tu ne înveți cum să trăim ”Viața” lui Hristos în noi, ne descoperi Adevărul tot mai mult, iar trupul nostru este bucuros și primește binecuvântările duhovnicești, pe care Hristos ni le-a adus la cruce. Amin!