Cred că in momentul cind Zacheu a fost ales de către mai marii din imperiu roman ca să ocupe poziția cea mai mare in domeniul taxelor, a vămilor, cei care l-au propus s-au bazat pe conceptul că un aşa om mic de inălțime nu poate avea buzunare prea mari, deci este un dezavantaj pentru a fi corupt. . Şi cred din toată inima că Zacheu nu a fost un mai mare al vameşilor corupt, dovadă stă siguranța prin care exprimă ca ii gata să dea impătrit dacă a năpăstuit pe cineva.

Şi deşi avea avantajul să aibe o slujbă bună, avea dezavantajul să fie mic de statură. Si am zice că există complexe uneori, că deşi poți deschide  uşi la care mulți nu au acces, lucrurile cele mai mici, cele mai simple par imposibile.

Adevărul este că dacă ar fii vrut să işi exercite dominația, puterea ce i o dădea slujba, ar fi putut apela la diferite pârghi existente, dar acest Zacheu vrea să arate că el nu vrea să intre in numărul celor care sar rândul, cărora nu le place să stea la coada. Ar fi putut prin ceea ce reprezenta pentru Ierihon să invite in audiență sub diferite pretexte pe acest Isus, ca să ii arate biroul, realizarile, mediul in care isi desfăşoară activitatea, dar nu a vrut.

Si acest om atât de important pentru administrația ťări, avea disprețul total al cetățenilor, avea eticheta pecetluită. Dar nimeni nu ştie ce poate fi in inima, in sufletul unui om. Nimeni nu ii putea pătrunde in mintea lui Zacheu, şi chiar dacă era mai marele vameşilor, avea ca tot omul preocupări, curiozități, il interesa si pe el lucrurile care au legatură cu sufletul.

Există o zi, in care să poți decide dacă este sau nu este momentul potrivit pentru ceva mai mult? . Isus trecea prin Ierihon înconjurat de noroade, şi fiindcă nu ştia dacă o astfel de ocazie va mai putea fi posibilă, Zacheu iese din zona lui de activitate, şi vrea cu tot dinadinsul să ajungă să vadă care este Isus.

Care este Isus? Nu cine este Isus? Nu Dumnezeirea lui Isus, nu. Din toata mulțimea aceea, Unul este Isus, dar care este Isus? De ce? Nu se deosebea oare Isus de ceilalți? In toate lucrurile se deosebea, dar nu şi la infățişare. Isus S-a făcut asemenea oamenilor, arata ca orice om.

De multe ori ne mulțumim cu ideea ca Isus este undeva prin preajmă, aşa că mai avem timp, mai putem zăbovi, mai putem amana, mai putem să il vedem şi altădată. Zacheu nu a vrut sa rişte. Dar nici nu era multumit ca in sfârşit a ajuns undeva in preajma lui Isus, poate i-a văzut haina, poate incalțămintele, dar nu l-a văzut in intregime. Ii trebuia un unghi mai bun de unde sa il vadă pe Isus, dar nu il ajuta statura, inalțimea.

Si după cum inălțimea lui nu era in favoarea lui, nici timpul nu era in favoarea lui. Isus nu era unul din locuitorii Ierihonului pe care dacă nu l ai văzut astăzi puteai să il vezi de altă dată. Isus era doar un trecător prin Ierihon. Şi nimeni nu ştia de ce trebuia Isus sa treacă prin Ierihon.

Atunci cind vrei sa ajungi atât de aproape de Isus incât să il vezi, nimeni nu iți va putea sta impotrivă, nici măcar propria ta neputință. Există acel dud, există acel loc unde te poți urca, acea odaiță unde te poti urca, ca de acolo sa poți privi, sa poți vedea, care este Isus.

Dar ce repere poți avea? L-ai mai văzut vreodată? Oricare din ei, din norod poate sa fie. Când căutările tale se intersectează cu căutările lui Dumnezeu, se stabileşte temelia unde poți incredințat ca să zideşti cu materiale care nu vor arde. Şi această sete a lui Zacheu venea din sufletul lui.

Dar il căuta şi Isus pe Zacheu, şi ştiți unde l-a găsit? La locul unde cele două căutări se pot intersecta. Acolo trebuie sa fim găsiți. Şi Isus trebuia Să il găsească pe Zacheu, pentru că acest Zacheu dincolo de aparențe, era şi el un fiu al lui Avraam pierdut.

Vă vine să credeți că Isus trebuie sa intre ca sa fie găzduit in casa mai marelui vameşilor? Nici măcar Isus nu avea de ales, nu era lucrarea Lui, Dumnezeu lucra in felul acesta, Fiul nu făcea nimic de la El. Trebuie, este răspunsul la ascultare, nu o alegere, şi nici o opțiune. Si pe când Dumnezeu are gânduri bune față de cei pe care noi ii tratăm ca fiind păcătoşi, pe când Isus era acolo cu misiunea indeplinită, in sfârşit a gasit pe incă un fiu pierdut, afară, da afară mulțimea norodului cârtea.

Ştiți, cei mai mulți dintre cei de afară, din noroadele acestea cârtitoare erau oameni saraci. Şi in loc să vadă momente unice, momente de bucurie, ce faceau noroadele nu era nici parte din invățătura lui Isus, si nici umbra măcar din voia lui Dumnezeu. Măcar strigăte de slava, uite se pocăieşte si vameşul, dar cârtire totală. Ce nu ştiau ei, era că dincolo de uşa casei  lui Zacheu, inlăuntru casei, acest păcătos de Zacheu pregătea săracilor jumătate din averea lui. Voi dați cu pietre, eu vă dau paine, vă dau jumătate din averea mea. Stiți această hotarare a lui Zacheu  este aplicația practică la a iubi pe aproapele tău ca pe tine insăți. Jumate mie, si jumătate vouă.

Cum să nu te caut Zacheu, tânărule, tânără, mamă sau tată, omule călător prin lumea aceasta, zice Dumnezeu, uite in ce ape tulburi te zbați. . Şi noroadele, inşelatoare, măcar că erau in preajma lui Isus, am zice ca sunt pe aceasi linie cu Isus, dar ele nu erau acolo ca să prindă rădăcini linga acest Râu de apă vie, ele erau acolo ca să işi prindă picioarele in lațul care sta intins din insăṣi inimile lor, inimi care nu se lăsau zdrobite, curațite si inoite.

Deci se poate ajunge la Isus chiar dacă sunt obstacole sau riscuri, dacă nu ai pretenţi cum nici Zacheu nu a avut, se poate ca să il vezi pe Isus care te caută. Trebuie dar să găseşti acel dud unde vei putea vedea pe Isus dintr-un unghi de unde nimeni nu iți va incurca vederea.

Amin.

Ciprian Muresan Irlanda. 2 februarie 2024