Poți avea cea mai frumoasă casă, cele mai scumpe haine, cele mai luxoase maşini, cel mai  bun salariu dintre toți prietenii tăi, dar dacă familia ta, soția sau soțul şi copiii nu te văd decât seara târziu, dacă cei mici nu au învățat niciun joc de la tine decât cele de pe tabletă, dacă nu serviți masa împreună decât în concediile scumpe pe care ți le permiți, dacă nu îți mai aminteşti ultima dată când te-ai rugat impreuna cu familia ta, atunci eu te întreb: Pentru ce lupți, pentru ce te zbați de dimineața până seara, pentru ce călătoreşti singur atât de departe? Pentru ca ei să aibă de toate, vei zice. Dacă îi întrebi pe ei, îți vor spune că le lipeşti foarte mult. Chiar tu. Cel care vrea ca ei sa aiba tot. NU te au pe TINE! Să fim aproape de familia noastră, de soție, de soț, să ne creştem copiii, să îi ținem în brațe acum cât încă mai încap, să ne jucăm cu ei, să mâncăm împreună, să ne rugăm împreună. Ochii unui copil vor privi cu drag întotdeauna pe tata şi pe mama, nu maşina scumpă, nu hainele, nu vacanțele. Pentru ei degeaba casa e cea mai frumoasă, dacă ei stau singuri de dimineața până seara. Muncim, dar SĂ FIM  mai mult decât muncim.