Mami, nu totul trebuie să fie perfect, însă tu ai nevoie să fii bine! E o zi de luni. Nu ai dormit toată noaptea din diverse motive (febra copii, ori alăptat des, ori insomnii, îngrijorări, coşmaruri etc.). Acum e dimineață. Afară soarele nici măcar nu se zăreşte printre atâția nori şi nici în casa ta nu e prea multă lumină. Poate un copil plânge în timp ce altul cere micul dejun, iar după ce-l prepari scapă pe jos jumătate. Bucătăria ta arată ca după război, iar după ce termini de aranjat mergi în living şi observi că, , luptele" s-au mutat acolo. Defapt la tine în minte sunt cele mai multe. Te confrunți cu sentimente amestecate: vinovăție că ai țipat la copil, că i-ai oferit desene, ori că nu eşti în stare să păstrezi casa perfect ordonată. Nu înțelegi unde greşeşti, iar când un copil ți se îmbolnăveşte te consideri clar o mamă care nu ştie cum să aibă grijă de casa ei. Toate adunate aduc anxietate, uneori chiar depresie şi te îndepărtezi şi de soț, care pare că tot ce face e ca să te enerveze pe tine, iar pe plan spiritual eşti din ce în ce mai jos. Mami, stop! Nu TU eşti în controlul casei tale, nu TOTUL trebuie să fie perfect ordonat, orice copil mai scapă câte ceva mâncare pe jos, orice prunc are zile cu febră, e absolut normal să țipi uneori pentru că eşti un om imperfect şi poate prea obosit deseori, iar soțul tău nu face lucruri dinadins pentru a te enerva, acest gând e de la diavol. Defapt, toate gândurile acestea rele vin de la cel rău. El vrea ca tu să cazi pentru că dacă mama cade, toată casa e haos. . şi nu dezordine fizică, ci psihică, spirituală. Nu vei reuşi să ai casa perfect ordonată atât timp cât ai copii mici, poate doar seara până. . dimineața. Jucăriile aruncate pe jos nu ínseamnă o casă murdară, ci mânuțe mici pe care nu-i aşa că-ți vine să le mănânci de dulci ce sunt? De unde ideea că totul trebuie sa fie in fiecare minut la locul lui? O vei lua razna aşa. Calmează-te, mami! Trage aer adânc în piept şi cu recunoştință priveşte-ți căminul ca cea mai mare binecuvântare. Nu e blestem tot ce ți se íntâmplă. Da. Ştiu. Sunt zile când parcă totul merge foarte rău. De la mâncarea aruncată pe jos, la şotiile nenumărate, cu răbdarea pusă de-a dreptul la încercare, răbufneşti în plâns şi îți spui că nu mai poți. Realizezi că parcă diavolul are ceva cu tine azi. Ei bine, chiar are! Tu însă, eşti a Domnului! Nu mai duce tu lupta de a deține controlul asupra căminului tău, asupra sănătății copiilor, chiar şi asupra soțului tău. Lasă-L pe Dumnezeu să fie suveran în casa ta. Caută pacea. Aleargă după ea.