„Domnul este Păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.” (Psalmul 23:1)

     Poate că ai memorat Psalmul 23 încă de când erai copil. Imaginile pe care ni le-am creat din acest Psalm vor rămâne cu noi toată viața. Scriitoarea Hannah Whitall Smith (evanghelistă, reformatoare și autoare creștină americană de la sfârșitul sec. al XIX-lea) a spus: „Lucrul de care avem nevoie cu toții este doar să ne întoarcem din nou în grădiniță, să reluăm versetele copilăriei și, recitindu-le cu ochii și mintea de adulți, să le credem cu toată credința noastră de copii.” Ca adulți, devenim obosiți, pierzând bucuria simplă de care are nevoie viața noastră plină de stres. Ce trebuie să învățăm din acest Psalm? Cel puțin trei lucruri: 1) Cine este Păstorul nostru – „Domnul este Păstorul” nostru. El este sursa a tot ceea ce vom avea nevoie vreodată, începând cu mântuirea. Domnul Isus a spus: „Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun își dă viața pentru oi.” (Ioan 10:11) 2) Care este slujba Păstorului – El ocrotește și îngrijește oile. Și știe ce-are de făcut cu oile capricioase, încăpățânate, vulnerabile, și cum să aibă grijă de ele. Cu mult înainte ca Domnul Isus să vină ca Păstor al nostru, Tatăl a spus: „voi veni în ajutorul oilor Mele, ca să nu mai fie de jaf… Voi pune peste ele un singur păstor, care le va paşte, şi anume pe Robul Meu David; El le va paşte, El va fi păstorul lor.” (Ezechiel 34:22-23). 3) Care este grija oilor – Să aibă încredere deplină în Păstorul lor. Încercările noastre de a face partea Păstorului ne vor epuiza și ne vor frânge. Trebuie să credem „cu toată credința noastră de copii” că Isus este un Păstor de încredere, angajat și capabil – și apoi să acționăm conform credinței noastre. Iar faptul că știm că bunătatea și îndurarea Lui ne vor însoți în toate zilele vieții noastre ar trebui să ne înlăture grijile prezentului și să ne risipească toate îngrijorările viitoare. Așa să ne ajute Dumnezeu!