**Iubirea manifestată față de Dumnezeu și oameni – O viață trăită în lumina Împărăției lui Hristos** 

 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
**Introducere** 

 
Iubirea este esența credinței creștine și nucleul învățăturilor Domnului nostru Isus Hristos. Tot ceea ce facem, tot ceea ce trăim și tot ceea ce experimentăm în viața de credință se bazează pe iubirea lui Dumnezeu față de noi și pe chemarea noastră de a răspunde la această iubire. În Matei 22:37-40, Isus sumarizează Legea și Profeții, spunând că cele două porunci mari sunt: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău” și „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Astfel, iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de oameni devin piatra de temelie a unei vieți creștine autentice.
În Matei 5, cunoscut ca „Predica de pe Munte,” Domnul Isus ne arată cum trebuie să se manifeste această iubire în viața noastră zilnică. El ne învață că adevărata iubire nu este doar un sentiment, ci un mod de viață activ, vizibil în atitudinile și faptele noastre față de Dumnezeu și față de ceilalți. Vom analiza în acest articol cum trebuie să fie trăită iubirea creștină în lumina învățăturilor lui Isus din acest capitol.  

### **I. Iubirea manifestată prin caracterul nostru (Matei 5:1-12)**

   
Isus începe Predica de pe Munte cu „Fericirile,” o serie de declarații care descriu caracterul celor care aparțin Împărăției lui Dumnezeu. Aceste trăsături reflectă iubirea profundă pe care o au credincioșii față de Dumnezeu și față de aproapele lor. Fiecare fericire este o manifestare a unei vieți trăite în iubire, smerenie și supunere față de voia lui Dumnezeu.

- **Sărăcia în duh**

(v. 3): „Fericiți cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor.” Cei săraci în duh recunosc nevoia lor absolută de Dumnezeu și dependența totală de harul Său. Aceasta este o expresie a smereniei și a iubirii față de Dumnezeu, care vine dintr-o inimă recunoscătoare pentru darurile primite.

- **Blândețea**

(v. 5): „Fericiți cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul.” Blândețea este o trăsătură a iubirii care nu răspunde cu violență sau mândrie, ci cu răbdare și bunătate. Cei blânzi îi tratează pe ceilalți cu iubire și respect, fiind exemple vii de compasiune.

- **Mila**

(v. 7): „Fericiți cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă.” Milostenia este o manifestare activă a iubirii. Cei care au milă de aproapele lor arată compasiune și se implică în ajutorarea celor aflați în suferință, reflectând astfel dragostea pe care Dumnezeu ne-o arată nouă.
Aceste fericiri ne arată că iubirea adevărată începe din inimă și se reflectă în atitudinile noastre zilnice. Un creștin care a experimentat iubirea lui Dumnezeu va manifesta aceste trăsături în viața sa, arătând astfel că face parte din Împărăția lui Dumnezeu.  

### **II. Iubirea manifestată prin influența noastră în lume (Matei 5:13-16)**   

După ce descrie caracterul celor care aparțin Împărăției, Isus le vorbește despre rolul și influența pe care aceștia trebuie să o aibă în lume. Credincioșii sunt chemați să fie „sarea pământului” și „lumina lumii,” ceea ce înseamnă că iubirea lor trebuie să aibă un impact vizibil asupra celor din jur.

- **Sarea pământului**

(v. 13): „Voi sunteți sarea pământului.” Sarea are un rol esențial de a conserva și de a da gust. Creștinii, prin iubirea lor față de Dumnezeu și față de oameni, trebuie să aducă „gust” vieții spirituale a celor din jurul lor, păstrând valorile divine și răspândind binele. Dacă își pierd această influență, ei devin ineficienți și nefolositori în lucrarea lui Dumnezeu.

- **Lumina lumii**

(v. 14-16): „Voi sunteți lumina lumii.” Lumina aduce claritate și îndepărtează întunericul. Credincioșii sunt chemați să fie lumini pentru cei din jur, arătându-le calea către Dumnezeu prin faptele lor bune și prin modul lor de viață. „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri” (v. 16).
Iubirea creștină nu poate fi ascunsă; ea trebuie să fie vizibilă și să transforme lumea din jur. Viața noastră trebuie să fie o mărturie vie a iubirii lui Dumnezeu, care să îi atragă pe ceilalți către El.  

### **III. Iubirea manifestată prin ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu (Matei 5:17-20)**   

Isus ne arată că iubirea autentică față de Dumnezeu se manifestă prin ascultarea de poruncile Sale. El subliniază că nu a venit să desființeze Legea, ci să o împlinească. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu este o dovadă a iubirii noastre față de El.
- **Împlinirea Legii**

(v. 17): „Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Iubirea față de Dumnezeu nu constă doar în vorbe frumoase, ci în respectarea și trăirea poruncilor Sale. Adevărata iubire pentru Dumnezeu se vede în ascultarea de Cuvântul Său și în trăirea în conformitate cu voia Sa.

- **Dreptatea care întrece**

(v. 20): „Dacă dreptatea voastră nu va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.” Isus ne cheamă la o dreptate interioară, care vine dintr-o inimă transformată de iubire. Aceasta înseamnă că iubirea noastră față de Dumnezeu trebuie să fie sinceră și profundă, manifestată nu doar prin respectarea formală a legii, ci printr-o relație autentică și vie cu El.
Când Îl iubim pe Dumnezeu, dorim să trăim în conformitate cu voia Sa și să împlinim poruncile Sale, nu din obligație, ci dintr-o iubire profundă și sinceră.  

### **IV. Iubirea manifestată în relațiile noastre cu ceilalți (Matei 5:21-26)**  

 
Relațiile noastre cu ceilalți reflectă, în mod direct, iubirea noastră pentru Dumnezeu. Isus ne învață că mânia, ura și neiertarea sunt contrare iubirii și trebuie evitate.

- **Evitarea mâniei**

(v. 22): „Oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății.” Mânia distruge relațiile și împiedică iubirea să se manifeste. Iubirea față de aproapele înseamnă a răspunde cu răbdare și blândețe, nu cu mândrie și mânie.

- **Împăcarea cu aproapele**

(v. 23-24): „Dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo și du-te întâi de te împacă cu fratele tău.” Iubirea autentică caută reconcilierea și restabilirea relațiilor. Înainte de a veni la Dumnezeu cu daruri sau rugăciuni, trebuie să ne asigurăm că relațiile noastre cu ceilalți sunt în pace.
Iubirea față de aproapele este esențială pentru o viață creștină autentică. Relațiile noastre trebuie să fie
 caracterizate de iertare, compasiune și dorința de reconciliere.  

### **V. Iubirea manifestată în relațiile de familie (Matei 5:27-32)**   

Familia este un loc sacru unde iubirea trebuie să fie trăită în mod concret și vizibil. Isus subliniază importanța purității și fidelității în relațiile de familie.
- **Păstrarea purității** (v. 28): „Oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.” Fidelitatea în căsătorie nu este doar un angajament exterior, ci și unul interior. Iubirea adevărată între soți implică o inimă pură și devotată. - **Sfințenia căsătoriei** (v. 31-32): Isus subliniază importanța păstrării sfințeniei căsătoriei și condamnă divorțul nejustificat. Iubirea între soți se bazează pe respect reciproc, fidelitate și angajament.  

### **VI. Iubirea manifestată prin vorbirea noastră (Matei 5:33-37)**  

Cuvintele noastre reflectă ceea ce este în inima noastră. Iubirea se manifestă și prin modul în care vorbim, prin sinceritatea și integritatea noastră.
- **Sinceritatea vorbelor** (v. 37): „Să fie cuvântul vostru: Da, da; Nu, nu.” Vorbirea creștinului trebuie să fie sinceră și adevărată. Iubirea nu face loc pentru minciuni sau înșelăciuni, ci caută întotdeauna adevărul.  

### **VII. Iubirea față de vrăjmași (Matei 5:38-47)**   

Una dintre cele mai provocatoare învățături ale lui Isus este chemarea de a-i iubi pe vrăjmași. Aceasta este o iubire care depășește limitele iubirii omenești și reflectă caracterul divin.
- **Întoarcerea obrazului** (v. 39): „Eu însă vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău.” Iubirea creștină nu răspunde cu rău la rău, ci caută pacea și reconcilierea. - **Rugăciunea pentru vrăjmași** (v. 44): „Iubiți pe vrăjmașii voștri și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc.” Iubirea adevărată se manifestă prin binecuvântare și rugăciune pentru cei care ne fac rău.  

### **Concluzie: Desăvârșirea în iubire (Matei 5:48)**   

Isus încheie această parte a Predicii de pe Munte cu o chemare puternică la desăvârșire: „Fiți dar desăvârșiți, după cum Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit.” Iubirea creștină este o iubire desăvârșită, care transcende limitele umane și reflectă natura divină. Această iubire nu este doar pentru cei care ne fac bine, ci și pentru vrăjmași și pentru cei care ne fac rău.
Să ne străduim să trăim o viață caracterizată de iubire autentică, manifestată prin ascultare de Dumnezeu, compasiune față de aproapele și rugăciune pentru toți cei din jurul nostru. Aceasta este chemarea fiecărui creștin – să reflecte iubirea perfectă a lui Dumnezeu în toate aspectele vieții sale.