IUBIREA MANIFESTATĂ FAŢĂ DE DUMNEZEU ŞI OAMENI Matei 5  
--------------------------------------------------------------------------------------
Tema: Modul de viaţă al celor care aparţin Împărăţiei lui Hristos. Introducere: v. 5 „a început să vorbească şi să-i înveţe”
 I. Iubirea manifestată prin caracterul nostru. v. 1-12
II. Iubirea manifestată prin destinaţia noastră. v. 13-16
III. Iubirea manifestată prin modul cum împlinim Cuvântul lui Dumnezeu.
v. 17-20 IV. Iubirea manifestată prin modul cum ne relaţionăm la cei de lângă noi. v. 21-26
V. Iubirea prin modul cum primim relaţiile de familie. v. 27-32  
VI. Iubirea manifestată prin modul de vorbire. v. 33-37
VII. Iubirea manifestată prin iubirea vrăşmaşilor. v. 38-47      
  Închiere: v. 48; Psalmul 24:3-4; Luca 10:27  
------------------------------------------------------------------------------------

**Iubirea manifestată față de Dumnezeu și oameni – O viață trăită în lumina Împărăției lui Hristos** 

**Introducere** 

Iubirea este esența credinței creștine și nucleul învățăturilor Domnului nostru Isus Hristos. Tot ceea ce facem, tot ceea ce trăim și tot ceea ce experimentăm în viața de credință se bazează pe iubirea lui Dumnezeu față de noi și pe chemarea noastră de a răspunde la această iubire. În Matei 22:37-40, Isus sumarizează Legea și Profeții, spunând că cele două porunci mari sunt: „Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău” și „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.” Astfel, iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de oameni devin piatra de temelie a unei vieți creștine autentice.

În Matei 5, cunoscut ca „Predica de pe Munte,” Domnul Isus ne arată cum trebuie să se manifeste această iubire în viața noastră zilnică. El ne învață că adevărata iubire nu este doar un sentiment, ci un mod de viață activ, vizibil în atitudinile și faptele noastre față de Dumnezeu și față de ceilalți. Vom analiza în acest articol cum trebuie să fie trăită iubirea creștină în lumina învățăturilor lui Isus din acest capitol.

### **I. Iubirea manifestată prin caracterul nostru (Matei 5:1-12)** 

Isus începe Predica de pe Munte cu „Fericirile,” o serie de declarații care descriu caracterul celor care aparțin Împărăției lui Dumnezeu. Aceste trăsături reflectă iubirea profundă pe care o au credincioșii față de Dumnezeu și față de aproapele lor. Fiecare fericire este o manifestare a unei vieți trăite în iubire, smerenie și supunere față de voia lui Dumnezeu.

- **Sărăcia în duh** (v. 3): „Fericiți cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor.” Cei săraci în duh recunosc nevoia lor absolută de Dumnezeu și dependența totală de harul Său. Aceasta este o expresie a smereniei și a iubirii față de Dumnezeu, care vine dintr-o inimă recunoscătoare pentru darurile primite.

- **Blândețea** (v. 5): „Fericiți cei blânzi, căci ei vor moșteni pământul.” Blândețea este o trăsătură a iubirii care nu răspunde cu violență sau mândrie, ci cu răbdare și bunătate. Cei blânzi îi tratează pe ceilalți cu iubire și respect, fiind exemple vii de compasiune.

- **Mila** (v. 7): „Fericiți cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă.” Milostenia este o manifestare activă a iubirii. Cei care au milă de aproapele lor arată compasiune și se implică în ajutorarea celor aflați în suferință, reflectând astfel dragostea pe care Dumnezeu ne-o arată nouă.

Aceste fericiri ne arată că iubirea adevărată începe din inimă și se reflectă în atitudinile noastre zilnice. Un creștin care a experimentat iubirea lui Dumnezeu va manifesta aceste trăsături în viața sa, arătând astfel că face parte din Împărăția lui Dumnezeu.

### **II. Iubirea manifestată prin influența noastră în lume (Matei 5:13-16)** 

După ce descrie caracterul celor care aparțin Împărăției, Isus le vorbește despre rolul și influența pe care aceștia trebuie să o aibă în lume. Credincioșii sunt chemați să fie „sarea pământului” și „lumina lumii,” ceea ce înseamnă că iubirea lor trebuie să aibă un impact vizibil asupra celor din jur.

- **Sarea pământului** (v. 13): „Voi sunteți sarea pământului.” Sarea are un rol esențial de a conserva și de a da gust. Creștinii, prin iubirea lor față de Dumnezeu și față de oameni, trebuie să aducă „gust” vieții spirituale a celor din jurul lor, păstrând valorile divine și răspândind binele. Dacă își pierd această influență, ei devin ineficienți și nefolositori în lucrarea lui Dumnezeu.

- **Lumina lumii** (v. 14-16): „Voi sunteți lumina lumii.” Lumina aduce claritate și îndepărtează întunericul. Credincioșii sunt chemați să fie lumini pentru cei din jur, arătându-le calea către Dumnezeu prin faptele lor bune și prin modul lor de viață. „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri” (v. 16).

Iubirea creștină nu poate fi ascunsă; ea trebuie să fie vizibilă și să transforme lumea din jur. Viața noastră trebuie să fie o mărturie vie a iubirii lui Dumnezeu, care să îi atragă pe ceilalți către El.

### **III. Iubirea manifestată prin ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu (Matei 5:17-20)** 

Isus ne arată că iubirea autentică față de Dumnezeu se manifestă prin ascultarea de poruncile Sale. El subliniază că nu a venit să desființeze Legea, ci să o împlinească. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu este o dovadă a iubirii noastre față de El.

- **Împlinirea Legii** (v. 17): „Să nu credeți că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc.” Iubirea față de Dumnezeu nu constă doar în vorbe frumoase, ci în respectarea și trăirea poruncilor Sale. Adevărata iubire pentru Dumnezeu se vede în ascultarea de Cuvântul Său și în trăirea în conformitate cu voia Sa.

- **Dreptatea care întrece** (v. 20): „Dacă dreptatea voastră nu va întrece pe cea a cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.” Isus ne cheamă la o dreptate interioară, care vine dintr-o inimă transformată de iubire. Aceasta înseamnă că iubirea noastră față de Dumnezeu trebuie să fie sinceră și profundă, manifestată nu doar prin respectarea formală a legii, ci printr-o relație autentică și vie cu El.

Când Îl iubim pe Dumnezeu, dorim să trăim în conformitate cu voia Sa și să împlinim poruncile Sale, nu din obligație, ci dintr-o iubire profundă și sinceră.

### **IV. Iubirea manifestată în relațiile noastre cu ceilalți (Matei 5:21-26)** 

Relațiile noastre cu ceilalți reflectă, în mod direct, iubirea noastră pentru Dumnezeu. Isus ne învață că mânia, ura și neiertarea sunt contrare iubirii și trebuie evitate.

- **Evitarea mâniei** (v. 22): „Oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății.” Mânia distruge relațiile și împiedică iubirea să se manifeste. Iubirea față de aproapele înseamnă a răspunde cu răbdare și blândețe, nu cu mândrie și mânie.

- **Împăcarea cu aproapele** (v. 23-24): „Dacă îți aduci darul la altar și îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo și du-te întâi de te împacă cu fratele tău.” Iubirea autentică caută reconcilierea și restabilirea relațiilor. Înainte de a veni la Dumnezeu cu daruri sau rugăciuni, trebuie să ne asigurăm că relațiile noastre cu ceilalți sunt în pace.