„Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.” (Coloseni 4:2)

     Cuvântul „veghetor” ne duce cu gândul la practica din perioada Vechiului Testament, când santinelele stăteau pe zidul orașului și vegheau. Paznicii erau primii care vedeau atacurile forțelor armate sau ale negustorilor ambulanți. Aveau un punct de observație optim. Ei vedeau ceea ce nimeni altcineva nu vedea… și putea vedea atacatorii mai devreme decât îi vedeau ceilalți. Este exact ceea ce se întâmplă atunci când ne rugăm. Vedem ceea ce nimeni altcineva nu vede și vedem lucrul acesta mai repede decât îl văd alții. De ce? Pentru că rugăciunea ne oferă o vedere de tipul „ochiul lui Dumnezeu”; ea ne dezvoltă conștiința și ne dă un al șaselea simț care ne permite să percepem realitățile spirituale. În cartea lor clasică „Geeks and Geezers”, cei doi mentori din domeniul afacerilor Warren Bennis și Robert Thomas fac o observație interesantă cu privire la un numitor comun al liderilor de succes din toate domeniile: Bennis și Thomas îi numesc „observatori de primă clasă.” Ei spun: „A fi un observator de primă clasă îți permite să recunoști talentul, să identifici oportunitățile și să eviți capcanele. Liderii care reușesc mereu sunt genii în a înțelege contextul. Aceasta este una dintre acele caracteristici, care este dificil de descompus în părțile sale componente. Dar capacitatea de a cântări o sumedenie de factori, unii foarte subtili, cât și modul în care grupuri foarte diferite de persoane vor interpreta un gest, este una dintre trăsăturile de bază ale unui adevărat lider.” Așadar, rugăciunea ne transformă în observatori de primă clasă. Ea ne ajută să vedem ceea ce Dumnezeu vrea să observăm. Cu cât ne rugăm mai mult, cu atât mai mult vom observa. Cu cât ne rugăm mai puțin, cu atât mai puțin vom observa. Iar rețeta biblică pentru succes, în orice domeniu al vieții, este și Cuvântul de sus pentru tine azi: „Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.”