Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi şi i-a trimis la Isus să-L întrebe: „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?” Aceştia, când s-au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: ‘Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?’” Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri, de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea. Şi, drept răspuns, le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia. Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.” (Luca 7:19-23)

Ioan Botezătorul a fost aruncat în temniță de împăratul irod, și era amenințat cu moartea. La el a ajuns vestea norodului despre Iisus, și el a trimis la Iisus pe ucenicii lui, pentru ca să primească de la Însuși Hristos convingerea că El este Mesia, sau să aștepte pe altul.

Iisus Hristos a adus ucenicilor lui Ioan dovezile de necontestat cu privire la aceea că El este într-adevăr Mesia, Salvatorul lumii, care trebuia să vină! Cu această veste ucenicii lui Ioan s-au întors. În Evanghelii nu este scris, cum a reacționat Ioan la răspunsul lui Hristos, transmis prin ucenicii lui. Nu este scris, ce-au gândit ucenicii lui Ioan, în drum spre învățătorul lor. Probabil cineva dintre ei și-a pus întrebarea: Dacă Iisus este cu adevărat Mesia, atunci de ce nu-și folosește puterea pentru a-l elibera pe Ioan din temniță? Dacă Iisus este atât de milostiv, și puterea Lui este atât de mare, încât orbii încep să vadă, șchiopii umblă, leproșii sunt curățiți, surzii încep să audă, morții înviază, atunci de ce nu-l eliberează pe Ioan din temniță?

Pune-te în locul lui Ioan în temniță, la tine vine noutatea: Da, Iisus are toată puterea, și El este Mesia, dar n-a zis nimic despre izbăvirea ta din temniță.

Nicio explicație, ușile temniței rămân închise; și doar cuvintele: Ferice de acela, care nu se va îndoi în Iisus, nu se va supăra pe Iisus! Și aceasta e tot! Acesta este cel mai greu moment în timpul încercării credinței noastre!

Binecuvântarea nu este întotdeauna să primești izbăvirea de la Dumnezeu dintr-o situație grea. Binecuvântarea constă în aceea, să nu-ți pierzi credința în Hristos, care putea să te ajute, dar nu te-a ajutat! Este fericit acela, sau aceia, care nu au găsit ceva în Hristos, care îi depărtează de Domnul! Este fericit acela, sau aceia, care și-a predat viața sa în mâna lui Hristos, și s-a încrezut în providiența Lui. Căci credința este o luptă. Trebuie să biruim îndoielile! Este fericit(ă) acela sau aceia, care nu va găsi în Domnul o piatră de poticnire!

Crezi că Iisus poate să te ajute în strâmtorarea ta? Te vei îndoi atunci, când voia Lui se va deosebi de voia ta?

-       Doamne Iisuse! Ești bun, și milostiv, Tu ești Domnul și Salvatorul meu, chiar și atunci, când împrejurările vieții mele nu vor deveni mai bune! Să nu se îndoiască inima mea în necaz! Mă rog în numele Tău. Amin.

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Iisus. (Ioan 14:2)