„Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.” (Matei 5:41)
Când a vorbit despre suferirea răului și iubirea vrăjmașilor, Domnul Isus a spus: „Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.” Soldații romani aveau dreptul să forțeze un evreu să ducă în locul lor o povară mai mult de un kilometru. Ei îi tratau pe evrei ca pe niște unelte care trebuiau folosite. Așadar, ce faci în astfel de situații? Domnul Isus ne invită să avem un comportament decent și demn. Un astfel de soldat roman ar putea fi în zilele noastre un tânăr, un străin, probabil el însuși sărac. Iar tot ceea ce primește este resentimentul local. Deci, ce poți face tu? După ce-ți termini kilometrul, să spui: „Pari obosit… Pot să te mai ajut cu ceva? Pot s-o mai car pentru tine încă un kilometru?!” Gestul tău l-ar lăsa cu gura căscată pe respectivul, pentru că nimeni nu i-a mai pus o astfel de întrebare! Și asta este ceea ce trebuie să faci tu! Când cineva profită de tine, te gândești la el ca la o persoană antipatică și nu ca la o persoană reală care are propria ei poveste. Se spune că un prieten s-a oferit să-l prezinte pe eseistul englez Charles Lamb unui bărbat, pe care Lamb îl disprețuia de mult timp. „Nu mă face să-l cunosc”, a spus Lamb. „Vreau în continuare să-l urăsc, ori eu nu pot face asta unui om pe care îl cunosc!” Înțelege un lucru: poți oferi darul empatiei. Trebuie să te gândești că persoana pe care nu o agreezi este, de asemenea, o ființă umană. Te poți pune în locul ei. Îți poți face timp să-ți imaginezi cum se simte, prin ce a trecut și cum și-a trăit viața… Când faci asta, problema ta devine ocazia de a pune în practică asemănarea cu Hristos! Nu asta este ce-ți dorești?! Nu pentru asta ești pe calea Domnului? Așadar, dă dovadă de empatie față de persoanele dificile!