Botezul în apă

               De ce să mă botez în apă? Nu-i destul că am fost botezat când eram copil? La ce-mi foloseşte un astfel de botez? Ce semnifică el? Probabil că v-aţi confruntat cu astfel de întrebări. Trebuie să spunem că botezul în apă este porunca Domnului Isus şi trebuie făcut de către toţi oamenii care vor să fie cu Isus în Ȋmpărăţia Lui după moarte. Ȋnainte de înălţarea Sa la cer, Isus a dat următoarea poruncă ucenicilor Săi: „Apoi le-a zis: Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit, dar cine nu va crede va fi osândit,” Marcu 16:15-16. Deci porunca Lui este clară: toţi care vor să fie mântuiţi trebuie să se boteze. Dar ce semnifică acest botez? Este el doar un ritual creştin, pe care să-l faci şi apoi să-ţi vezi de viaţă în continuare, făcând tot ce vrei ca înainte? Răspunsul este nu.

               Botezul în apă are o semnificaţie importantă, deşi pare un ritual, ceva simbolic. Botezul este un legământ, un contract, o înţelegere dintre om, Dumnezeu şi Isus Cristos. Ca orice legământ, el are beneficii şi obligaţii pentru fiecare parte care semnează contractul. Când omul se botează, el semnează de fapt în faţa lui Dumnezeu că doreşte ca Isus să fie salvatorul şi stăpânul său, şi că de acum înainte va iubi şi va asculta de poruncile lui Dumnezeu şi ale Fiului Său Isus Cristos, iar ca răsplată, Dumnezeu îi promite omului ajutor pe pământ şi viaţă veşnică în Ȋmpărăţia Sa după moarte. Dacă omul nu face botezul cu acest lucru în minte şi nu face voia Domnului în viaţă, atunci legământul său cu Dumnezeu prin botezul în apă nu are nicio valoare, este doar un ritual religios fără beneficii reale după moarte. Botezul este asemănător cu evenimentul de cununie de la starea civilă atunci când un bărbat şi o femeie se căsătoresc. Fiecare dintre cei doi semnează în faţa ofiţerului de stare civilă şi a martorilor legământul de căsătorie. Semnătura este simplă, simbolică, un simplu ritual ar spune cineva, dar implicaţiile acelei semnături sunt mari; ea aduce beneficii şi obligaţii celor doi. „Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu Hristos,” scrie în Galateni 3:27. Botezul adevărat îţi îmbracă mintea cu un sentiment frumos şi puternic: că aparţii unei Ȋmpărăţii mari, puternice şi veşnice, în care Isus şi Dumnezeu au toată puterea. Acesta nu este un sentiment înşelător, ci adevărata realitate spirituală, iar ajutorul acestei Ȋmpărăţii îl vei simţi în multe aspecte practice ale vieţii.

               La ce vârstă se poate boteza un om? Isus a clarificat acest aspect când a spus „Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit,” Marcu 16:16. Cu alte cuvinte, doar omul care crede în Isus, care ştie ce face, se poate boteza pentru Isus, adică o persoană apropiată de vârsta maturităţii, care în majoritatea ţărilor este 18 ani. Botezul unui bebeluş nu este adevăratul botez poruncit de Isus, este doar un ritual, deoarece copilul la vârsta de câteva săptămâni nu poate crede în cineva, el nu are maturitatea de a decide să facă un lucru sau altul. Un bebeluş nu poate îndeplini niciodată porunca Domnului „Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit,” din Marcu 16:16. Botezul bebeluşilor poate fi considerat cel mult un pre-botez de aducere a pruncului sub influenţa lui Cristos, dar nicidecum adevăratul botez poruncit de Isus, care este un semn al unui legământ făcut la vârsta când omul poate lua decizii personale. Mai mult, Isus însuşi a fost botezat la vârsta când o persoană era considerată matură în acea perioadă în ţara unde trăia, în Israel, şi anume la aproximativ 30 de ani. Cine are ochi de văzut şi iubeşte adevărul înţelege aceste lucruri. Cine dă o învăţătură greşită cu privire la adevăratul botez, va răspunde într-o zi în faţa dreptului Judecător pentru învăţătura sa.

               În Vechiul Testament exista obiceiul bun de-a aduce bebeluşii la altar pentru a fi binecuvântaţi într-o ceremonie comunitară. Numeri 6:22-27 spune: „Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: Aşa să binecuvântaţi pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea! Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, şi Eu îi voi binecuvânta.” Bisericile creştine pot avea acţiuni similare de binecuvântare a bebeluşilor şi copiilor la diverse vârste, dar acestea nu pot înlocui botezul ca legământ la maturitate. Binecuvântarea copiilor o găsim şi la Isus, dar fără a face vreo referire la botez, pe care El l-a instituit mai târziu. Marcu 10:13-16 spune: „I-au adus nişte copilaşi ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat şi le-a zis: Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei. Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş cu niciun chip nu va intra în ea! Apoi i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei.”

               Isus a mai spus un lucru important în Matei 28:19 cu privire la formula de botez, adică în numele cui trebuie omul să fie botezat. El a zis: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.”  Prin aceste cuvinte, Isus ne spune că atât Dumnezeu Tatăl, cât şi Fiul Său Isus Cristos, precum şi Duhul Sfânt contribuie la mântuirea omului, şi de aceea omul trebuie să fie botezat în aceste trei nume. Botezul doar într-un singur nume din cele trei (Tatăl, Isus şi Duhul Sfânt) este greşit. Un om care s-a botezat doar într-un singur nume (de exemplu, doar în numele lui Isus) trebuie să se boteze din nou în numele celor trei: „al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” Unii interpretează greşit versetul din F. A. 19:5 unde scrie: „Când au auzit ei aceste vorbe, au fost botezaţi în Numele Domnului Isus,” şi spun că oamenii trebuie să fie botezaţi doar în numele lui Isus. Aceşti oameni încalcă porunca Domnului şi vor răspunde pentru aceasta în faţa Lui.

               Botezul în apă trebuie făcut după ce omul şi-a cerut iertare Domnului şi s-a pocăit de păcatele sale. Dacă botezul este făcut în timp ce omul continuă să iubească păcatul, atunci nu-i foloseşte la nimic, deoarece botezul fără pocăinţă şi naştere din nou nu are nicio valoare, este doar un ritual. Apostolul Petru spune astfel despre botez: „Icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi, şi anume botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos,” 1 Petru 3:21. Deci botezul fără pocăinţă şi credinţă în Isus Cristos nu-l curăţeşte pe om de păcatele sale, nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, dar dacă omul înţelege întâi ce vrea să facă, şi sufletul său este înnoit prin pocăinţă şi acceptarea voii lui Isus, atunci botezul este unul de valoare, adevărat, o dovadă vizibilă că omul şi-a curăţit mintea (cugetul) de gândurile şi ideile greşite, primindu-L pe Cristos ca Mântuitor, adică este mărturia unui cuget curat.

               Botezul adevărat îl introduce pe om în mântuirea oferită de Dumnezeu oamenilor, sau cum spune Petru: „icoana aceasta închipuitoare vă mântuieşte acum pe voi.” Botezul este poarta de intrare în mântuire, dar nu este o garanţie finală a mântuirii, după cum un student care este admis la Facultatea de Medicină, de exemplu, nu are garanţia că o va şi termina cu succes doar pentru că a fost admis. Faptul ca a fost acceptat este important, este primul pas ca să ajungă doctor, dar tânărul student trebuie să înveţe, să se pregătească pe parcursul mai multor ani. El va da multe examene şi doar dacă va trece acele examene va primi într-o zi diploma de absolvire. Tot la fel este şi cu botezul, prin el omul intră în legământ cu Domnul, intră în şcoala Domnului de formare a oamenilor sfinţi, iar cei care vor fi sinceri şi vor învăţa sfinţenia lui Dumnezeu, vor primi în final „diploma de înger,” prin care vor fi acceptaţi să trăiască veşnic în universul lui Dumnezeu. Iată deci ce mare valoare are botezul autentic când este făcut cum trebuie şi când omul umblă cu Isus după aceea şi iubeşte sfaturile Lui. Împreună cu porunca pentru botez, Isus a mai dat o poruncă importantă ucenicilor Săi cu privire la noii botezaţi: „Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului,” Matei 28:20. Nu-i suficient să fim botezaţi, trebuie să şi învăţăm voia Domnului şi s-o trăim pe pământ. Atunci avem viaţa veşnică asigurată.