„Încotro vei merge tu, voi merge şi eu…” (Rut 1:16)

     Cartea Rut ilustrează diferența dintre cei care pășesc prin credință și își asumă riscuri, și cei care cedează în fața fricii, preferă siguranța și ratează ce este cel mai bine pentru ei din partea lui Dumnezeu. Cartea începe cu aceste cuvinte: „Pe vremea judecătorilor, a fost o foamete în ţară. Un om din Betleemul lui Iuda a plecat cu nevastă-sa şi cu cei doi fii ai lui…” (Rut 1:1) Lucrurile au mers bine pentru o vreme, dar apoi inevitabilul s-a produs: mai întâi, soțul Naomei, Elimelec, a murit, iar ea a rămas cu cei doi fii ai săi. Aceștia s-au căsătorit cu niște fete din regiune, pe nume Orpa și Rut… Apoi, și fiii au murit! Copleșită de durere, Naomi decide să se întoarcă acasă la Betleem și le sfătuiește pe cele două nurori ale sale să rămână în Moab și să spere că-și vor găsi soți și își vor întemeia familii. Observăm diferența dintre cele două femei: Orpa a decis să rămână în Moab, chiar dacă era un loc al suferinței și al vremurilor grele. De ce? Pentru că era locul pe care îl cunoștea. Era zona ei de confort. N-a avut credința de a merge mai departe. Rut a fost diferită. Ea i-a spus soacrei ei: „Încotro vei merge tu, voi merge şi eu; unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu”. (Rut 1:16) Orpa s-a întors, Rut a mers înainte. Și lucrul acesta i-a adus binecuvântare! Venind în Betleem, l-a întâlnit pe Boaz, viitorul ei soț. Acesta nu numai că era bogat, dar a avut grijă de ea și au avut un fiu – din care au descins atât regele David, cât și binecuvântatul nostru Domn Isus Hristos. Știți ceva? Dumnezeu răsplătește credința, nu frica! Cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este deci acesta: rupe-te de trecut și mergi înainte!