Noi în Hristos (1)
Când aud despre „Hristos în noi”, parcă-i mai ușor să cred, văzând ceea ce s-a întâmplat în viața mea la întâlnirea cu Domnul Isus Hristos. Am fost făcută o făptură nouă, în care a fost turnată Dragostea Lui din plin și asta nu se poate să nu o vezi cu ochii duhului și să poți crede acest Adevăr, care s-a întâmplat, la „nașterea din nou”.
Deosebirea dintre mai înainte și după „nașterea din nou” este, că, vrei mai mult din Hristos, cum mănânci Cuvântul, ai vrea mai mult și mai mult. Aștepți părtășii cu El, cu ceilalți fii și interesul tău s-a schimbat, lumea a murit față de tine și tu față de lume. Trăiești în lume, dar nu mai ești din lume. Este o viață abundentă de Har, în care „neprihănirea” lui Isus Hristos lucrează în mine și doresc tot mai mult să aud despre lucrarea Crucii și efectele ei în viața mea. Hristos în mine-I nădejdea slavei. Și aici văd că încep să patinez un pic pe loc. Văd și cred că „Hristos este în mine”, dar ceva nu mai funcționează. Mă văd slabă, neputincioasă, nu pot, nu știu și asta mă îngrijorează. Dar Doamne cum? Și Duhul Domnului îmi șoptește blând: Tu Maria ești „una” cu Hristosul din tine, însemnând că El este în tine, dar oare înțelegi că și tu ești în El? Deci, când înțelegi că și „tu ești în El”, la fel cum este „EL în tine”, atunci ți se descopere „locul” acela care Isus în rugăciunea din grădină zicea, „că se duce să ne pregătească un loc, ca unde va fi El să fie și cei ai Lui”. Un „loc” glorios, care religia ne învăța că-i în cer și în religie știam că ne va face case acolo la fiecare, una mai frumoasă ca alta și ne vom mândri fiecare cu a lui, după cât de buni am fost aici cât am trăit pe pământ. Dar nu va fi așa! El era pregătit să ajungă la Cruce, în acele momente de rugăciune către Tata în grădină, deci „se ducea”, acolo unde va pregăti „locul” pentru fii Lui, care vor crede lucrarea Lui de salvare și pregătire a „locului” ca unde va fi El să fie și cei ai Lui, împreună cu El.
Ioan 14:2b-3. „Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Iar dacă Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, voi veni din nou și vă voi lua cu Mine, pentru ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi. Știți calea spre locul unde Mă duc Eu.”
Hristos locuiește în noi prin Duhul Lui, făcându-ne făpturi noi. Duhul nostru a venit prin învierea Domnului Isus, la Viață. Efeseni 2:1. „Voi erați morți în gerșelile și păcatele voastre. . 4,5, 6. „Dar Dumnezeu, care este bogat în milă, datorită dragostei Lui celei mari cu care ne-a iubit, deși eram morți în nelegiuirile noastre, ne-a adus la viață împreună cu Cristos – prin har sunteți mântuiți. El ne-a înviat împreună cu Cristos și ne-a așezat împreună cu El în locurile cerești, în Cristos Isus. .” ----- Aceasta-i lucrarea „nașterii din nou”, în noi, în duhul nostru, „Hristos în noi”. Duhul înviat din morți, este așezat cu Hristos în locurile cerești. Lucrare duhovnicească.
Lucrarea Duhului este și lucrarea, „noi în Hristos”, dar aici avem nevoie și de sufletul nostru, ca mintea noastră să priceapă, deosebirea dintre „Hristos în noi” și „noi în Hristos”. Înțelegem că „locul” l-a pregătit Hristos, dar parcă ne este mai dificil să înțelegem că „noi suntem în El”, deci locuim acolo, într-un nou domeniu de existență, într-o nouă sferă de activitate, într-un nou mod de vedere și înțelegere a lucrurilor, într-o lumină care luminează mereu, într-o descperire și o cunoaștere a lui Hristos explosivă mereu, într-o dragoste necondiționată, într-o închinare în duh și adevăr, într-o reverență sfântă, în adorare, în bucurie, în ascultare, în smerenie, în umilință, în „una” cu Hristos și în „una” cu Trupul lui Hristos. „Noi în Hristos”, alergăm înainte pentru premiul chemării cerești. „În Hristos” depindem doar de El și puterea Duhului Lui. Acest „loc” pregătit este unicul „loc” pentru fiii de Dumnezeu. Acest ”loc în Hristos” exclude orice alte locuri pământești și firești. În acest „loc” se fac doar faptele pregătite de El, ca să umblăm în ele și nu mai poți onora alte fapte, chiar dacă s-ar părea bune. Privim -sursa- și dacă-i pomul cunoașteri binelui și răului, spunem aici nu aveți loc. Noi suntem „în Hristos”. Așa vom învăța a trăi și a umbla „noi în Hristos”, stând pe Cuvântul Domnului, ațenți la glasul Lui, dar conștienți mereu că „noi în Hristos”, trăim dumnezeiește, ascultători și împlinitori a Voii Lui în noi.”