Inaltarea Domnului
   Una din sarbatorile crestine mari de peste an o vom sarbatori anul acesta pe data de joi 14 mai. In Belgia este sarbatoare legala, zi nelucratoare. Vor iesi oamenii la iarba verde, vor merge la munte, poate la mare…   Noi vom merge la casa de inchinare, ne vom aminti clipele despartirii de ucenici, vom privi cerul senin sau innourat. Prin credinta vom face o investigatie in imaginatie : cum am putea sa zugravim Intrarea Triumfala a lui Mesia Inviat in Cerul Vesnic ?  Dar revenirea Lui in glorie ?
 Aceasta opera de arta, in fapt o reproducere dupa o celebra sculptura,  reprezentandu-l pe Mantuitorul, pe care am intalnit-o in preajma mai multor biserici catolice din Belgia, pare sa fi ramas printre putinele lucruri prin care se exprima evlavia vremurilor, locurilor si oamenilor de aici…)
 
O scurta meditatie asupra a ceea ce s-a petrecut pe muntele Maslinilor afara din Ierusalim (F. Ap.  Cap 1 v 1-11),  cand “un nor L-a ascuns din ochii lor” ne aduce aminte cel putin trei lucruri importante, purtatoare de invataminte:
-          Cel care a fost si este Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, HRISTOS DOMNUL, a trebuit sa se coboare inainte de a fi inaltat.  A coborat pe Pamant si S-a facut om, supus mortii, ca sa se inalte triumfator in Slava Tatalui, a rabdat sa fie crucificat ca sa invieze in glorie ! Slava eterna sa-I fie !
    Oare cat de mult se insala azi toti cei care se inalta singuri ? Cat pagubim noi atunci cand refuzam sa ne smerim ? 
 « Domnul sta impotriva celor mandri, dar da har celor smeriti.» (Iacov 4. 6)
  
-          Nici o clipa ucenicii Domnului nu s-au intristat, nu au ramas dezamagiti sau necredinciosi dupa plecarea Mantuitorului dintre ei. La Rastignire au fost speriati, la Inviere au fost contrariati, dar la inaltare s-au intarit in credinta. Ca raspuns la asteptarile lor increzatoare El, Mantuitorul le-a trimis in cea de a zecea zi de la Inaltarea Lui, fagaduinta Tatalui, darul Duhului Sfant. (Faptele Ap. cap. 2 v 1-20)
-           Duhul Sfant este si astazi Solul Ceresc ce pregateste Mireasa Mielului, o tine in veghere si o va rapi la porunca Regelui. Nu fi un crestin lumesc, fii un implinitor al Scripturii, un om plin de viata duhovniceasca.
 
-          Noi traim vremurile cand Fiul omului si Stapanul vesniciilor sta sa vina pe norii Cerului sa-i ia la Sine pe ai Sai. (Ev. Dupa Ioan cap 14 v 3).  Iata si cuvantul adevarat pe care ingerii l-au rostit celor care au ramas uimiti privind cerul in urma Lui : « Barbati galileeni, de ce stati si va uitati spre cer ? Acest Isus, care S-a inaltat la cer din mijlocul vostru, va veni in acelasi fel cum L-ati vazut mergand la cer. »  (Fapte, cap 1 v 11)
Cerul este mai innorat ca oricand, imparatiile pamantului sunt tulburate, imparatii lor se framanta neputinciosi, semnele apocaliptice sunt tot mai prezente…  
Oare ce sentimente ne anima pe noi in aceste vremi cand ar trebui, asemeni fecioarelor intelepte, sa fim mai vegheatori ca oricand ? 
De-alungul veacurilor toti sfintii Domnului au trait cu sentimentul ca Mirele Ceresc va reveni chiar in timpul vietii lor ; oare nu este si acesta un semn al Venirii Lui, ca tocmai acum cand semnele sfarsitului sunt mai vizibile ca niciodata, oamenii se intorc cu spatele spre Biblie, spre Biserica, spre Mantuire ?  Biblia insa ne incredinteaza :
 
« Iata ca El vine pe nori si orice ochi Il va vedea… » 
                                                              Apoc. 1. 7
 
    Doamne… lasa peste noi un duh de trezire, de veghere, de ascultare - AMIN
 
                                             - mesaj din partea administsratiei  www.elim-bruxelles.org