Puţin mai la vest de Muntele Sion, aproape de poarta lafa, la Ierusalim, se află o terasă numită „terasa nehotărârii". Ploaia ce cade pe ea, pentru un moment, pare nehotărâtă încotro să apuce. O parte e purtată, de o briză de vânt, spre vest şi coboară în Valea Trandafirilor, fertilizând plaiul Saronului şi făcând ca mireasma trandafirilor şi a crinilor să umple văzduhul. Dar, o altă parte apucă în partea opusă şi coboară în întunecoasa Vale Tofet, unde se produce doar mărul Sodomei şi apoi se pierde în apele amare ale Mării Moarte.
   Vai, câte suflete sunt exact ca şi terasa nehotărârii.