Se spune că Buridan, un scriitor francez care fusese rectorul Universităţii din Paris, în anul 1327, povestea că un măgar a fost pus între două stoguri de fân, dar că măgarul n-a putut alege din care să mănânce şi a murit de foame.
Există şi mulţi oameni, care sânt aşezaţi în mijlocul multor binecuvântări, dar nu se pot hotărî să se înfrupte din ele.
vreau sa stiu mai multe informatii vis/avis de aceasta istorie. Cui ii apartine,care sunt informatile disponibile
Varianta pe care o stiu eu e putin diferita: magarului nu i s-a dat mancare si nici apa. Pe urma a fost pus sa aleaga intre un stog de fan si o galeata de apa. Fiind insetat si infometat nu s-a putut decide ce sa aleaga, iar in cele din urma a murit de foame si sete.
interesant ...si cit de real in zilele noastre .D-ZEU ne rinduieste azi hrana si apa din belsug si cit de nepasatori trecem multi dintre noi pe linga lacasurile de inchinare ..ignorind orice chemare la mintuire ..si D-zeu ASTEAPTA sa ne hraneasca zi de zi .EL are ceva bun pregatit pt fiecare ..DOMNUL SA LUMINEZE MINTEA .INIMA SI OCHII NOSTRI SA PUTEM INTELEGE DRAGOSTEA LUI PT NOI ZI DE ZI
Pentru ca a murit este vina lui, n-a tras la mancare, de ce? pentru ca este un magar.Daca era mai destept tragea.Dar atunci nu mai era magar, ci era un cal care ,,stie doar sa traga,, la carute si asta l-ar fi salvat.Morala:fi intelept ca un cal, sa tragi ca un cal si sa mori de zile nu de foame,ca un magar.