Fratele Adam Caragea, din Timişoara, a fost un bun credincios. O boală 1-a doborît la pat. într-o duminică seara, un grup de fraţi s-au dus să-1 viziteze, căci au auzit că boala s-a agravat şi suferă foarte rău. Cu adevărat avea dureri mari, încît mereu trebuiau să-1 întoarcă, dar era perfect conştient. Cînd a fost întrebat ce cîntare ar vrea să-i cînte fraţii, el a zis: "Cîntaţi-mi: »Bucuros călătoresc cu voie în a mea scumpă Patrie«". După vreo două ore, s-a despărţit de fiicele sale şi a plecat în veşnicie.