Petru Mackenzie, un predicator din Anglia, a predicat odată din cuvintele: "Şi ei cîntau o cîntare nouă". El a zis: "Da, în cer.se va cînta. Cînd voi ajunge acolo, aş vrea să-1 am pe David cu harfa lui acolo, pe Petru, pe Pavel, pe Sila şi toţi sfinţii în jurul meu, adunaţi pentru cîntare. Iar eu, care ştiu bine cîntările din cartea noastră, să le spun: »Să cîntăm împreună cîntarea »Dacă eşti purtat de valul furios«. Cineva are să mă întrerupă, spunîndu-mi: »Petre, nu se potriveşte, aici nu mai eşti purtat de valul furios«. Voi zice cîntarea: »Sînt multe necazuri si-atîtea nevoi«. Dar la fel mi se va spune: »Petre, aici nu mai sînt necazuri şi nici nevoi«. - Atunci haideţi să cîntăm: »Sînt peregrin aici, în ţară străină« şi parcă-i văd pe toţi strigînd: »Petre, aici nu mai sîntem peregrini, s-a terminat cu asta, am intrat în moştenirea noastră«. Acolo se va cînta o cîntare nouă, căci cîntările de pe pămînt nu se potrivesc în glorie".