Se spune că regele Arthur avea o sabie foarte strălucitoare. Pe o parte a săbiei era gravat: "la-mă", iar pe partea cealaltă era gravat: "Aruncă-mă". Cuvintele par contradictorii şi totuşi ele au un adînc tîlc. Ele spuneau regelui că sabia trebuie folosită, dar cînd apare o forţă mai mare, decît să-şi piardă viaţa, e mai bine să o arunce, să se predea.
Omul, cu cunoştinţele lui, cu pregătirea ce o are, cu puterea lui luptă mereu, uneori luptă chiar şi împotriva lui Dumnezeu. Cum în lupta aceasta nu are sorţi de izbîndă, e bine să se uite la partea cealaltă: "Aruncă-mă". E bine să înceteze lupta şi să se predea Domnului.