Un servitor avea un stăpîn foarte rău. Îl făcea să muncească din greu şi mereu îl certa, îl pedepsea şi îi amăra zilele, într-o seară, rupt de oboseală, aproape dispe¬rat, căci stăpînul mînios îl ocărise în tot felul şi era aproape să-1 lovească, chiar înainte de cină, încît nu i-a mai venit nici să mănînce, ca să se liniştească puţin a ieşit la stradă şi s-a aşezat trist pe o buturugă. După puţin timp, aude pe cineva că vine tot fluierînd spre el. Era un alt servitor, prie¬ten de al lui. Cînd ajunse la el, se opri şi intră în vorbă cu el. Acesta începu să se plîngă, în şoaptă, ca nu cumva să-1 audă stăpînul. Prietenul său care era plin de veselie, îi spu¬se scurt: "Măi, schimbă-ţi stăpînul, schimbă-ţi stăpînul! Aşa a fost şi al meu, dar 1-am schimbat şi acum o duc bine, căci acesta se poartă frumos cu mine. eu îmi fac lucrul şi sînt plin de veselie. Schimbă-ţi stăpînul!"
La cîţi chinuiţi de diavolul nu ar trebui să li se spună aceleaşi cuvinte : "Schimbă-ţi stăpînul!''.