Renumitul predicator al Londrei, C. H. Spurgeon, vorbind despre starea sa dinainte de mîntuire, a zis: "Cînd am fost apucat de Duhul Domnului, sub convingerea de păcat, am avut un puternic simţămînt al justiţiei divine. Păcatul, orice ar fi el pentru alţii, pentru mine a devenit o povară insuportabilă. Am constatat că conştiinţa mea nu ar fi satisfăcută, dacă aş fi iertat pe degeaba, ar fi pe nedrept. Atunci, mi-a venit în minte întrebarea: »Cum ar putea Dumnezeu să fie drept şi totuşi să mă îndreptăţescă pe mine un vinovat?« Doctrina ispăşirii este pentru mintea mea cea mai sigură dovadă despre inspiraţia Sfintelor Scripturi. Cine ar fi putut să se gîndească ca un împărat drept să moară pentru nişte rebeli nedrepţi?".