Un soţ trebuia să meargă într-o audienţă. El avea în mînă o cămaşă, pe care o îmbrăcase şi seara trecută. Se uită la ea, apoi întrebă pe soţie: "Dragă, ce zici de cămaşa aceasta, e destul de curată, ca să merg cu ea în audienţă?" - "Ce crezi tu?" - zise soţia din bucătărie. "Nu prea e curată" zise el. "Dacă nu e destul de curată, înseamnă că e murdară, ia alta care e curată" - zise ea.
Acesta e bun exemplu de a judeca nu numai cămăşile, ci şi viaţa şi faptele. Ceea ce nu e destul de curat, înseamnă că e murdar. Chiar şi cele mai mici păcate sînt o murdărie pe suflet. Crezi tu că e destul de curată viaţa ta nu pentru audienţă, ci să te prezinţi în faţa lui Dumnezeu?