Henry Milans, un alcoolic nenorocit, fără nădejde, fără putinţa de a fi ajutat, zăcea pe patul spitalului Belevue din New York. Un profesor cu grupa de studenţi de la medicină stăteau în jurul patului său şi le dădea explicaţii. El a zis: "Aici avem un caz tipic al unuia, în ultimul stagiu de alcoolism acut. Medicina nu-1 mai poate ajuta cu nimic. Curînd va muri, aşa cum a trăit, un alcoolic cu totul nenorocit".
La puţin după aceasta, a fost scos din spital şi într-o noapte, cum nu avea unde dormi, s-a dus la azilul de noap­te al Armatei Mîntuirii. Acolo, la serviciul de închinăciune de seară, Henry Milans s-a predat Domnului şi schimbarea vieţii sale a fost imediată şi deplină. Ceea ce n-a putut face medicina, cu repetate dezalcoolizări, a făcut Cristos Domnul. Sănătatea lui s-a refăcut şi după 19 ani de la convertire, Henry Milans a scris: "Din acel moment pînă în prezent, niciodată n-am mai fost ispitit să iau alcool în gura mea, să beau, ceea ce timp de 35 de ani a fost plăcerea vieţii mele".