"`Nu-l opriti`, i-a raspuns Isus, `fiindca cine nu este impotriva voastra, este pentru voi`." (Luca 9,50)

Isus tocmai spusese un adevar care l-a pus in incurcatura pe Ioan. Cu putin timp in urma, el si fratele lui, Iacov, tocmai mustrasera pe cineva care scotea demoni in Numele Invatatorului lor. Acum, Ioan nu era prea sigur daca el si Iacov procedasera in modul cel mai potrivit. Sederea lui Isus in Iudea si apoi in Galilea atrasese noi ucenici. Multi dintre aceia care Ii auzeau cuvintele nu luau pozitie nici pentru, nici impotriva Invatatorului. Daca acesti oameni nu aratau clar ca sunt "adevarati" urmasi ai lui Hristos, hotarasera ucenicii, atunci nu aveau voie sa foloseasca Numele lui Hristos pentru a vindeca. Cei doi frati il judecasera pe om dupa standardele lor inguste si-l gasisera necorespunzator.
Iacov si Ioan isi aparau cu gelozie exclusivitatea privilegiului de a scoate demoni. Neintelegand ca datoria lor era aceea de a sustine si propovadui Imparatia cerurilor, ei isi asumasera responsabilitatea de a dicta ce ar trebui sa faca ceilalti pentru Hristos. Faptul ca cineva nu corespunde in totul cu parerile sau ideile noastre personale nu ne va indreptati sa-i interzicem sa lucreze pentru Dumnezeu. Caracterul si lucrarea celui ce lucreaza penru Hristos sunt intotdeauna adevaratul test al uceniciei. O predica vie are o mai mare putere decat una rostita de la amvon.