"Dupa ce au trecut marea, au venit in tinutul Ghenezaretului." (Matei 14,34)

Imediat ce Isus S-a urcat in corabie, marea s-a linistit si vasul a sosit indata la tarmul fertilei campii a Ghenezaretului, la vest de Capernaum. Noaptea aceea inspaimantatoare a trecut si s-a aratat lumina zorilor. Ucenicii si ceilalti care mai erau in corabie s-au plecat la picioarele lui Isus, cu inimile pline de recunostinta, zicand: "Cu adevarat, Tu esti Fiul lui Dumnezeu!". Intre timp, multimile se imbulzeau din Betsaida catre locul minunii painilor si pestilor, sperand sa-L gaseasca pe Isus, doar pentru a descoperi ca El acostase la vest de Capernaum. "Indata ce s-a auzit ca a debarcat, oamenii au alergat prin toate imprejurarile si au inceput sa aduca pe bolnavi in paturi, pretutindeni pe unde se afla ca era El" (Marcu 6,55). Isus ii vindeca pe cei ce erau adusi la El, in timp ce Se indrepta catre sinagoga din Ierusalim. Aici, multimile care venisera din Betsaida L-au gasit in cele din urma.
Ucenicii le-au povestit experienta noptii trecute, in care fusesera suprinsi in mijlocul marii de teribila furtuna, amintind mai ales modul minunat in care Isus linistise vantul si valurile. Auzind acestea, oamenii L-au intrebat pe Isus, sperand ca El le va oferi detalii. "Invatatorule, cand ai venit aici? (Ioan 6,25) Stiind ca ei doreau o stire senzationala, El a raspuns, de fapt motivatiei care ii impingea sa-L caute. Cu tristete, El a spus: "Adevarat, adevarat va spun ca Ma cautati nu pentru ca ati vazut semne, ci pentru ca ati mancat din painile acelea si v-ati saturat" (vers. 26). Dezvaluirea motivatiilor lor materialiste nu se aplica doar satisfacerii apetitului lor fizic, ci si intregului sir de asteptari ambitioase ca El sa Se impuna ca un cuceritor militar si ca un conducator politic. Isus dorea ca ei sa caute acele lucruri care dureaza. Lucrati nu pentru macarea pieritoare, ci pentru mancarea care ramane, pentru viata vesnica, si pe care v-o va da Fiul omului; caci Tatal, adica insusi Dumnezeu, pe El L-a insemnat cu pecetea Lui" (vers. 29).
Toata viata lor, acesti oameni incercasera sa castige cerul prin propriile fapte bune. Cunoscand ca ei cautau sa indeplineasca si alte indatoriri pentru a merita cerul, El le-a corectat conceptiile gresite cu privire la pretul mantuirii. Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: sa credeti in Acela pe care L-a trimis El. (vers. 29).