"Dupa ce s-au saturat, Isus a zis ucenicilor Sai: `Strangeti firimiturile care au ramas, ca sa nu se piarda nimic`." (Ioan 6,12)

Cele cinci painisoare erau facute din faina de orz, iar pestii erau, probabil, uscati si folositi ca un condiment picant pentru paine. Ceea ce li se oferea era o hrana simpla; pestii si painile de orz erau hrana zilnica a pescarilor din jurul Marii Galileii. Isus nu a intentionat sa hraneasca multimea intinzand o masa bogata si sofisticata. El le-a promis acelora care Il urmeaza ca le va satisface nevoile stricte. Dar, niciodata nu au avut oamenii atata bucurie la ospetele stralucitoare, cum s-au bucurat oamenii acestia de odihna si de hrana simpla data lor de Hristos, atat de departe de locuintele omenesti.
Isus i-a trimis pe ucenici sa organizeze oamenii. Grupurile formau semicercuri cu o parte deschisa, pentru ca ucenicii sa poata intra sa-i serveasca. Cum era inceputul primaverii, ploaia abundenta transformase pajistea intr-o masa moale si verde. Mamele cu copii mici salutau cu bucurie aceasta ocazie de a se odihni si ele pe iarba. Toti Il puteau vedea pe Mantuitorul. Isus a luat painea in maini, si in modul Sau specific, I-a multumit Tatalui pentru darul de mancare. Hrana se inmultea in mainile Lui, pe masura ce o rupea in bucati, pe care le dadea ucenicilor. De fiecare data cand vreunul din ucenici se intorcea cu cosul gol, Isus il astepta acolo ca sa i-l umple cu si mai multa mancare.
Minunea inmultirii painilor ne invata lectia dependentei de Dumnezeu. De fiecare data cand apelam la El pentru a primi hrana spirituala, El este acolo, cu o masura indestulatoare, care sa ne satisfaca pe deplin nevoia.
Dupa ce oamenii au mancat, Isus le-a poruncit ucenicilor sa nu iroseasca nimic. "Strangeti firimiturile care au ramas, ca sa nu se piarda nimic". De abia dupa ce a umplut 12 cosuri cu firimiturile ramase, Isus S-a asezat, impreuna cu ucenicii, sa manance din hrana trimisa din cer. Oamenii au luat si acasa cate ceva din "painea minunata" si le-au impartasit prietenilor "painea vietii" care le fusese predicata in acea zi.
Hristos a primit de la Tatal; El a impartit ucenicilor, acestia au dat mai departe multimii, iar oamenii au dat unii altora. In felul acesta, toti cei care sunt uniti cu Hristos vor primi de la El painea vietii, hrana cereasca, si o vor imparti altora.