"Toti au ramas inmarmuriti, asa ca se intrebau unii pe altii: `Ce este aceasta? O invatatura noua! El porunceste ca un stapan chiar si duhurilor necurate, si ele il asculta!" (Marcu 1,27)

Obiceiul lui Isus de a se retrage pentru devotiune personala nu-L impiedica ca Se alature celorlalti in Sabat, pentru a Se inchina in sinagoga. Pe timpul saptamanii, sinagoga servea, adesea, drept tribunal local sau scoala, dar in Sabat ea devenea centrul de inchinare al intregii comunitati. Isus invata in sinagogi, predicand despre Imparatie. In timp ce carturarii faceau referire la anumiti rabini care spusesera asta sau cealalta, Isus vorbea cu autoritate. Adeseori, El declara: "Dar Eu va spun" (Matei 5,21.22). Autoritatea Sa venea direct de la Dumnezeu.
In aceasta zi anume, un strigat de groaza L-a intrerupt exact cand vorbea despre misiunea Sa de a-i elibera pe aceia care sunt robi ai pacatului. Un om s-a repezit in fata, catre El, strigand: "Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit sa ne pierzi? Te stiu cine esti: Esti Sfantul lui Dumnezeu!" (Marcu 1,24). Dandu-si seama ca Isus ar fi putut sa-l elibereze, omul posedat de demon tanjea dupa libertate, dar cel rau il tragea inapoi. Lupta era violenta, aruncandu-l pe om in mijlocul adunarii. Se crease o dezordine generala si oamenii, tulburati si confuzi, uitasera cuvintele lui Hristos.
Cand omul a incercat sa-L roage pe Isus sa-l ajute, duhul cel rau i-a pus alte cuvinte in gura si el a inceput sa strige, cuprins de groaza. Mustrandu-l pe demon, Isus a spus: "Taci si iesi afara din omul acesta!" (vers. 25). Indata, demonul a plecat. Omul statea acum pe deplin liber si din nou stapan pe sine.