"Au venit deci la Ioan si i-au zis: `Invatatorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan, si despre care ai marturisit tu, iata ca boteaza, si toti oamenii se duc la El`." (Ioan 3,26)

Solia lui Ioan tulburase natiunea. "Taranii neinvatati si pescarii de prin locurile invecinate; ostasii romani din cazarmile lui Irod; capetenii cu sabiile la cingatoare, gata sa inabuse orice ar parea razvratire; hraparetii strangatori de biruri; preotii cu filacterii din Sinedriu - toti ascultau ca vrajiti si toti, chiar si fariseul si saducheul, cei reci, insensibili si batjocoritori, plecau cu batjocura inghetata pe buze, taiati in inima de simtamantul pacatelor lor. Din palatul sau, Irod a auzist solia. Si stapanitorul cel mandrul a tremurat la chemarea la pocainta.
Daca s-ar fi declarat pe sine ca fiind Mesia, Ioan ar fi putut starni o revolta populara impotriva Romei. In acest caz, ar fi putut castiga o pozitie inalta in conducerea natiunii iudaice. Acum insa ucenicii sai veneau sa i se planga. "Desi misiunea lui Ioan aproape se incheiase, tot i-ar fi fost cu putinta sa puna piedici lucrarii lui Isus. Daca ar fi inceput sa se laude, daca s-ar fi suparat sau daca ar fi exprimat descurajare pentru faptul ca a fost lasat in umbra, ar fi incurajat invidia si gelozia si astffel ar fi impiedicat in mod serios inaintarea Evangheliei.
Ioan stia ca ar trebui sa se bucure de venirea lui Hristos si sa nu aiba resentimente impotriva Lui. "Totala umilinta si supunerea lui Ioan in deplina lepadare de sine sunt trasaturile caracteristice ale adevaratului urmas al lui Hristos". Avem de invatat din exemplul lui Ioan Botezatorul. "Aceia care sunt sinceri in chemarea lor ca soli pentru Dumnezeu, nu vor cauta onoarea personala. Iubirea de sine va fi coplesita de iubirea pentru Hristos.