Textul - 2 Corinteni 1:12-22;
Versetul de memorat - 2 Corinteni 1:12

"Lauda noastra este marturia pe care ne-o da cugetul nostru ca ne-am purtat in lume, ... cu o sfintenie si cu o curatie de inima date de Dumnezeu, bazandu-ne nu pe o intelepciune lumeasca, ci pe harul lui Dumnezeu."


Cugetul sau constiinta se spune ca este cel de-al saselea simt al omului. De asemenea se mai spune despre constiinta ca este glasul lui Dumnezeu in om, si pe drept este pentru ca ea isi are rezidenta in duhul omului impreuna cu comuniunea si intuitia. Cand constiinta ne mustra este Dumnezeu care ne mustra prin ea. Cand constiinta aproba sau se lauda cu ceva este Dumnezeu care aproba prin ea. De aceea constiinta poate fi luata ca martor mai ales cand sunt acuzatii care nu se pot dovedi, asa cum si Pavel a facut-o cand fratii din Corint puneau la indoiala spusele lui.

El putea sa se laude cu sfintenia si cu curatia de inima, pentru ca ii erau daruite de Dumnezeu. Cugetul lui ii dadea voie sa se laude, pentru ca se lauda in Domnul si datorita meritelor Lui. Pavel a avut dorinta sa treaca prin Corint, dar se vede ca planurile i-au fost schimbate. In schimb, el accentueaza ca pentru el "da" ramane "da" si "nu" ramane "nu" si ca nu are nici un ascunzis fata de ei. Nu era o chestiune de a nu se tine de cuvant, ci intrebarea era "cand" isi va putea implini fagaduinta. Cineva a spus ca am putea adauga o noua fericire la cele ce deja exista si anume: "Ferice de cel ce nu are nimic de ascuns".

Expresia: "curatie de inima", descrie ceva ce poate trece testul de a fi pus in lumina soarelui si asa sa te uiti la el. Motivele lui Pavel au fost dominate de harul lui Dumnezeu. Puritatea actiunilor poate fi dificil de explicat, dar puritatea motivelor este si mai dificil. Pavel conclude acest argument ca "Cel ce ne intareste impreuna cu voi, ca sa fim sfinti si curati, este Hristos, care ne-a uns, ne-a pecetluit si ne-a pus in inima arvuna Duhului." El isi facea lucrarea in virtutea acestei ungeri divine. Mai devreme sau mai tarziu cineva ne va pune sub semnul intrebarii "Da-ul" sau "Nu-ul" pe care-l spunem. Este foarte important sa fim cunoscuti ca oameni de cuvant. Am fost invitati intr-o familie si cand am ajuns acolo 10 minute mai devreme, gazda a facut niste ochi foarte mari si ne-a spus: "Sunteti primii oamenii care ati sosit la timpul fixat de intalnire".

Meditatia zilei: Ne putem lauda cu sfintenia si curatia de inima pe care ne-a dat-o Dumnezeu? Suntem oameni de cuvant?