Darnicia crestina - 2
Textul - 2 Corinteni 9:1-15;
Versetul de memorat - 2 Corinteni 9:6
"Sa stiti: Cine seamana putin, putin va secera; dar cine samana mult, mult va secera".
In acest capitol, invatam cum sa facem darnicie, de ce sa facem darnicie si care este rasplata darniciei? Este stiut ca darnicia este facuta cuiva care este in fie in lipsuri materiale, fie spirituale, ori pentru sustinerea lucrarii de raspandire a Evangheliei. Domnul Isus ne-a spus ca atunci cand facem o binefacere cuiva, sa nu facem pentru fratii sau pe prietenii care ne pot intoarce binefacerea. Ea trebuie facuta cuiva care nu ne poate rasplati in viata aceasta si atunci ne vom primi rasplatirea de la Dumnezeu, la "invierea celor neprihaniti" (Luca 14:12-14).
Pavel spune aici sa nu facem darnicie din sila sau cu parere de de rau, caci Dumnezeu iubeste pe datatorul bucuros. Sa nu facem darnicie din prisos, ca sa avem noi o satisfactie personala, caci motivatia este egoista. La fel este si cand daruim ca sa avem cu ce sa ne mandrim, sau sa ne facem un nume. Am observat un lucru ciudat dar adevarat in v.7: "Fiecare sa dea cum a hotarat in inima lui:...". Oridecate ori vedem o nevoie si vrem sa facem o darnicie, inima ne spune cat sa dam. Dar imediat se ridica si o alta voce. Este vocea firii: "Nu-ti poti permite sa dai atat. Da numai atat", si ciunteste din cifra pe care inima ti-o hotareste. Va este familiara experienta aceasta?
Darnicia, pe langa ca este o virtute crestina prin care ne aratam compasiunea fata de cei mai saraci decat noi, este un privilegiu, prin faptul ca avem de unde da. Este un har si un dar tot ce avem de la Dumnezeu. El ne da sanatate ca sa ne putem castiga existenta. El ne da puterea si intelepciunea de care avem nevoie. El ne-a asigurat un loc de munca. "El da samanta semanatorului". Dar tot El da si ploaie ca samanta sa poata creste si aduce rod. Noi dam pentru ca El ne-a dat mai intai. Este un proverb care spune: "Cine pe sarac ajuta, pe Dumnezeu imprumuta".
Saraci au fost dintotdeauna si vor fi. Ei totdeauna au avut un loc in inima lui Dumnezeu si stim cum in Lege era scris ca cei avuti sa se gandeasca si la saraci cand isi vor secera holda sau isi vor culege via (Lev. 19:9-10). Si aceasta din pricina ca saracii nu asteapta ajutorul de la oameni, ci de la Dumnezeu. Dumnezeu le rasplateste increderea lor in El
Meditatia zilei: Cum am facut darnicia pana acum?
Versetul de memorat - 2 Corinteni 9:6
"Sa stiti: Cine seamana putin, putin va secera; dar cine samana mult, mult va secera".
In acest capitol, invatam cum sa facem darnicie, de ce sa facem darnicie si care este rasplata darniciei? Este stiut ca darnicia este facuta cuiva care este in fie in lipsuri materiale, fie spirituale, ori pentru sustinerea lucrarii de raspandire a Evangheliei. Domnul Isus ne-a spus ca atunci cand facem o binefacere cuiva, sa nu facem pentru fratii sau pe prietenii care ne pot intoarce binefacerea. Ea trebuie facuta cuiva care nu ne poate rasplati in viata aceasta si atunci ne vom primi rasplatirea de la Dumnezeu, la "invierea celor neprihaniti" (Luca 14:12-14).
Pavel spune aici sa nu facem darnicie din sila sau cu parere de de rau, caci Dumnezeu iubeste pe datatorul bucuros. Sa nu facem darnicie din prisos, ca sa avem noi o satisfactie personala, caci motivatia este egoista. La fel este si cand daruim ca sa avem cu ce sa ne mandrim, sau sa ne facem un nume. Am observat un lucru ciudat dar adevarat in v.7: "Fiecare sa dea cum a hotarat in inima lui:...". Oridecate ori vedem o nevoie si vrem sa facem o darnicie, inima ne spune cat sa dam. Dar imediat se ridica si o alta voce. Este vocea firii: "Nu-ti poti permite sa dai atat. Da numai atat", si ciunteste din cifra pe care inima ti-o hotareste. Va este familiara experienta aceasta?
Darnicia, pe langa ca este o virtute crestina prin care ne aratam compasiunea fata de cei mai saraci decat noi, este un privilegiu, prin faptul ca avem de unde da. Este un har si un dar tot ce avem de la Dumnezeu. El ne da sanatate ca sa ne putem castiga existenta. El ne da puterea si intelepciunea de care avem nevoie. El ne-a asigurat un loc de munca. "El da samanta semanatorului". Dar tot El da si ploaie ca samanta sa poata creste si aduce rod. Noi dam pentru ca El ne-a dat mai intai. Este un proverb care spune: "Cine pe sarac ajuta, pe Dumnezeu imprumuta".
Saraci au fost dintotdeauna si vor fi. Ei totdeauna au avut un loc in inima lui Dumnezeu si stim cum in Lege era scris ca cei avuti sa se gandeasca si la saraci cand isi vor secera holda sau isi vor culege via (Lev. 19:9-10). Si aceasta din pricina ca saracii nu asteapta ajutorul de la oameni, ci de la Dumnezeu. Dumnezeu le rasplateste increderea lor in El
Meditatia zilei: Cum am facut darnicia pana acum?
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Vizualizări: 3612
- Export PDF: 3
Opțiuni
