"Au venit la el si niste vamesi sa fie botezati, si i-au zis: Invatatorule, noi ce trebuie sa facem?" (Luca 3:12).


Vamesilor le spune: "Sa nu cereti nimic mai mult peste ceea ce v-a fost poruncit sa luati". Ei trebuiau sa procedeze cu corectitudine si sa faca dreptate intre guvern si negustori si sa nu exercite opresiune asupra poporului prin marirea taxelor, mai mult decat legea pretindea. Ei nu trebuiau sa se gandeasca numai ca imparatul sa nu fie furat, privat de ce i se cuvenea, pentru ca aceasta era slujba lor, ci sa se poarte corect si cu poporul si sa nu abuzeze de puterea pe care o aveau. "In timp ce luati pentru Cezar ce este a lui, nu va imbogatiti si pe voi, prin a cere mai mult". Veniturile publice trebuie puse in serviciul public pentru care au fost desemnate si nu pentru a gratifica avaritia unor persoane particulare.

Ioan nu-i indeamna pe vamesi sa-si paraseasca slujba. A fi un angajat intr-o slujba pentru a-ti castiga existenta este un lucru bun si potrivit legii: "Cine nu lucreaza nici sa nu manance". Dar ei trebuiau sa fie constienti ca trebuie sa lucreze cu dreptate.

Cum ma folosesc eu de autoritatea pe care o am fie ca sot, ca mama, ca sef de departament? Noi suntem in autoritate ca sa slujim pe cei din jur, si suntem raspunzatori unei autoritati supreme pentru felul cum ne indeplinim slujba.

Dar noi ce trebuie sa facem?

"Niste ostasi il intrebau si ei, si ziceau: "Dar noi ce trebuie sa facem?"


Ostasii sunt o categorie de oameni care rar par sa fie inclinati spre religie. Acesti oameni, care, mai mult decat altii, au vietile lor in mainile lor si sunt panditi de moarte mai frecvent decat cei ce nu sunt in armata, sunt si ei ingrijorati si intreaba ce sa faca, ca sa aiba pace. Ioan nu le interzice sa iasa de sub arme si sa dezerteze slujba lor, dar ii avertizeaza de pacatele de care s-ar putea face vinovati, si de care trebuie sa se pocaiasca si sa aduca roade vrednice de pocainta.

1. In primul rand: "Sa nu stoarceti nimic prin amenintari", de la cei in mijlocul carora traiti. Slujba voastra este sa mentineti pacea si sa preveniti violenta intre oameni. Cu atat mai mult, nici voi sa nu lucrati cu violenta. Nu fiti obraznici si sa nu luati cu forta bani de la oameni, infricosandu-i.

2. "Sa nu invinuiti pe nimeni, pe nedrept", adica nu trebuie sa aduceti vreo acuzatie falsa asupra nimanui ca sa capatati mita, fie ca vine de la popor, fie de la colegii vostri. Nu va plangeti unul de altul superiorilor vostri, ca sa fiti razbunati voi, ori sa subminati autoritatea celor de sus ca sa le ocupati pozitia lor.

3. "Sa va multumiti cu lefurile voastre", caci in timp ce tu ai ceia cu care ai fost de acord cand te-ai inscris la oaste, nu murmura ca nu ai mai mult. Nemultumirea ii face pe oameni sa fie opresivi si agresivi si sa produca injurii altora. Cei ce cred ca nu au destul, se dedau la practici fara scrupule ca sa faca si mai multi bani prin a produce fraude altora. Este o regula pentru toti slujitorii ca sa fie multumiti cu salariile lor, caci daca ei se complac in nemultumirea lor se expun la multe ispitiri, desi este mai intelept sa faci cat poti mai mult cu ceea ce deja ai.

Sunt eu multumita cu ce am, ori doresc mai mult? Este castigul meu acumulat in mod cinstit ori in mod fraudulos?