"Du-te, caci el este un vas, pe care l-am ales, ca sa duca Numele Meu inaintea Neamurilor, inaintea imparatilor, si inaintea fiilor lui Israel; si ii voi arata tot ce trebuie sa sufere pentru Numele Meu" (Fapte 9:15-16).



Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu spuse lui Anania cu privire la Saul din Tars. Putin timp inainte, Saul a fost intalnit de Domnul Isus pe drumul Damascului, unde mergea, cu autoritate de la marele preot, sa prinda si sa omoare pe crestini. Anania, un credincios din Damasc a auzit de prigoana starnita in Ierusalim si obiecteaza impotriva lui Dumnezeu de a merge sa-l intalneasca pe Pavel. Dumnezeu isi face timp si are rabdare sa raspunda obiectiunii lui Anania, pentru ca el nu cunostea decat jumatate de istorie. Cu cata bunavointa Domnul ii permite slujitorului Sau, ignorant si fricos, sa argumenteze cu El.

I. Anania pledeaza ca Saul a fost un prigonitor notoriu al ucenicilor lui Hristos (v.13-14) si ca are orice motiv sa se teama de el. Iata argumentele lui:

1."Doamne am auzit ce a facut in Ierusalim, ce dusman rautacios este pentru Evanghelia lui Hristos". Toti cei care au fost imprastiati in ultima persecutie si din care multi sunt in Damasc spun: "ce mult rau a facut sfintilor din Ierusalim", ce dezastru a facut in biserica. Nu era un alt om de care se temeau asa de mult ca de el. 2. Insarcinarea cu care a venit in Damasc este sa persecute pe crestini. "Aici el are autoritate de la marele preot sa lege pe cei care cheama Numele Tau, sa trateze pe credinciosii lui Hristos ca si pe cei mai mari criminali". Acum, de ce Anania aduce obiectiunea aceasta? Nu pentru ca nu-i datoreaza nimic lui Pavel, ci pentru ca Hristos ne invata prin el o lectie, si anume, sa rasplateasca raul cu bine. Noi trebuie sa ne rugam pentru prigonitorii nostri. Si daca Pavel era un prigonitor al crestinilor: a) era el in sigu-ranta daca va merge la el? Nu se va arunca pe el ca un miel in gura lupului? Si daca facand asa, isi va atrage necaz pe capul lui, nu va fi blamat si de indiscretie? b) Va fi vreun folos daca el va merge la Pavel?

Poate o inima asa de impietrita sa fie inmuiata, ori poate un Etiopian sa-si schimbe culoarea pielii?

II. Hristos trece peste obiectiunea lui Anania. "Nu-mi spune cat rau a fost Pavel. Eu stiu foarte bine, dar mergi la el cat mai degraba, si da-i tot ajutorul pe care i-l poti da, pentru ca el este un vas ales. M-am hotarat sa-Mi pun increderea in el, de aceea nu este nevoie sa te temi de el". Pavel era un vas in care comoara Evangheliei trebuia sa locuiasca, pentru a fi in stare sa o transmita multora. Desi era un "vas de lut" (2Cor.4:7), dar era un vas ales. Vasul pe care Dumnezeu il foloseste, El il si alege si de aceea este nimerit ca El sa-si aleaga instrumentele de care vrea sa se foloseasca (Ioan 15:6). "Nu voi M-ati ales pe Mine", spune Domnul Isus. Pavel este un vas de cinste si nu trebuie sa fie neglijat in starea prezenta disperata, nici aruncat ca un vas spart, ori ca un vas in care nu-ti gasesti placerea. El este desemnat: 1. Pentru servicii eminente: "El va duce Numele Meu la Neamuri", va fi aposto-lul Neamurilor si va duce Evanghelia la popoarele pagane. Numele lui Hristos este stindardul sub care sufletele trebuie sa fie adunate si sub care trebuie sa fie adaugate pe lista. Saul trebuie sa fie un purtator de drapel. El trebuie sa duca Numele lui Hristos, sa depuna marturie inaintea imparatilor(Agripa, Cezarul, etc). 2. Pentru suferinte eminente: "...ii voi arata tot ce trebuie sa sufere din pricina Numelui Meu". El care a fost un prigonitor va fi prigonit. Hristos ii spune mai dinainte ca sa nu fie o surpriza pentru el.

Acei care poarta Numele lui Hristos trebuie sa se astepte sa poarte o cruce pentru El. Si aceia care fac cel mai mult pentru Hristos sunt adesea chemati sa sufere cel mai mult. Saul trebuie sa sufere multe si mari suferinte. Aceasta, ar putea unii gandi, a fost o mangaiere rece pentru un tanar convertit. Este ca si cand ii spui unui soldat cu un spirit curajos si brav, cand se inscrie la oaste ca el va intra in armata si va trebui sa mearga la razboi, la scurt timp dupa aceea. Suferintele lui Pavel pentru Hristos vor contribui asa de mult spre onoarea Lui si spre folosul bisericii Sale, va fi asa de balansat cu mangaieri spirituale si recompensat cu glorii eterne, ca suferintele nu sunt o descurajare pentru el. El nu va da inapoi nici daca trebuie sa sufere din pricina Numelui Sau.

Se poate increde Dumnezeu in mine incat sa-mi dea de facut "servicii eminente" pentru gloria Sa eterna?