"Cat despre mine, fratilor, nu v-am putut vorbi ca unor oameni duhovnicesti, ci a trebuit sa va vorbesc ca unor oameni lumesti, ca unor prunci in Hristos" (1 Cor.3:1-4).

(.....Continuare Iunie 21)

5. Maniera in care aceasta intelepciune a fost invatata si comunicata: "vorbim despre ea cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant" (v.13), intrebuintand o vorbire duhovniceasca. Adevarurile lui Dumnezeu nu au nevoie de impodobirea lor prin iscusinta ori elocventa umana. Limba Duhului lui Dumnmezeu este cea mai in masura sa transmita lucrurile lui Dumnezeu omului.

6. Cum este primita aceasta intelepciune? "Omul firesc nu primeste lucrurile lui Dumnezeu, pentru ca ele sunt o nebunie" (v.14). Oamenii firesti, sub puterea coruptiei si niciodata iluminati de Duhul lui Dumnezeu, sau cum Iuda ii numeste "oameni supusi poftelor firii, care nu au Duhul", niciodata nu primesc lucrarea lui Dumnezeu. Ei se uita la ele ca si la niste fleacuri, lucruri de nimic. El nu le poate intelege pentru ca ele trebuie intelese, discernute spiritual.

Numai omul spiritual, care este sfintit, care cauta lucrarea Duhului, poate discerne toate lucrurile, vede si cunoaste intelepciunea divina si are un gust si o savoare a adevarului divin. El experimenteaza puterea divina in minunile si revelatiile Evangheliei, pe care mintea fireasca le vede o slabiciune si o nebunie. Avem placere pentru lucrurile duhovnicesti, ori luam pocainta ca si o gluma?

In capitolul 3, Pavel mustra pe crestinii din Corint pentru ca erau crestini firesti, cat si pentru diviziunile care erau intre ei. Ei erau slabi si nepriceputi. Toti acei care sunt pusi deoparte sa fie sfinti sunt asa in parte, la inceputul vietii de credinta. In viata lor este inca destul loc pentru crestere in har si in cunostinta. Aceia care prin harul divin sunt reinoiti si adusi la o viata spirituala, pot fi inca deficitari in mai multe lucruri. Pavel le spune "ca nu le-a putut vorbi ca si unor oameni spiritua;li, ci ca si unor oameni lumesti, ca unor prunci in Hristos" (v.1). Ei erau asa de departe, de la a-si forma principiilor lor si a le masura pe baza revelatiei divine si de a intra in duhul Evangheliei, ca era prea evident faptul ca ei erau inca sub comanda afectiunilor carnale si corupte. Ei si-au legat inima mai mult de oameni decat de Dumnezeu: "Eu sunt al lui Pavel!" ori "Eu sunt al lui Apolo!"

Ei primisera cateva din principiile crestinatatii dar nu crescusera la maturitatea intelegerii lor, ori la credinta si sfintenia necesara. Totusi este clar din alte cateva pasaje din aceasta epistola ca, credinciosii din Corint erau foarte mandri de intelepciunea si cunostintele lor. Este foarte comun ca oamenii cu o constiinta si o intelegere moderata sa aiba si o mare masura de ingamfare. Apostolul asuma lipsa lor de competenta in cunoasterea crestinatatii ca si un motiv pentru care el nu a putut sa le comunice mai multe din lucrurile profunde, adanci ale ei. Ei nu au putut suporta acel fel de hrana si aveau nevoie sa fie hraniti cu lapte si nu hrana tare. Este de datoria fiecarui pastor adevarat al lui Hristos sa se comporte potrivit capacitatii ascultatorilor lui si sa-i invete ce ei pot purta si pot intelege. Si asa cum este natural ca pruncii sa creasca si sa devina oameni, asa si bebelasii in Hristos a se straduiasca sa creasca in statura si sa devina oameni mari in Hristos.

Este de asteptat ca avansarea in cunostinta a crestinilor sa fie proportionala cu mijloacele si oportunitatile ce le au si cu timpul in care si-au profesat religia. Ei ar trebui sa fie in stare sa vorbeasca despre tainele religiei, si nu totdeauna sa se multumeasca cu lucrurile simple, de suprafata. Era un repros pentru credinciosii din Corint ca ei statusera pentru un timp asa de indelungat sub calauzirea si invatatura lui si nu facusera nici un progres in cunostinta crestina. Crestinii care nu se straduiesc sa creasca in har in cunostinta sunt de blamat.

Sa stam inaintea Domnului si sa ne analizam daca am facut vreun progres in viata de credinta. Am crescut numai in cunoasterea mintala a adevarurilor biblice ori in experimentarea sfinteniei?