"Si ce are a face daca unii nu au crezut? Necredinta lor va nimici ea credinciosia lui Dumnezeu? Nicidecum!" (Rom. 3:3).

Bianca este o fetita de 21/2. In biserica uneori nu este cuminte. Intr-o zi, mamica ei i-a spus: "Daca nu stai cuminte, sa stii ca am sa te lovesc". Dar ea s-a facut ca nu aude si intr-o zi cand a inceput sa umble din nou prin biserica si sa deranjeze pe altii, mamica s-a tinut de cuvant si a pedepsit-o pe Bianca, cum era de asteptat. Este bine sa dam copiilor ceea ce le promitem, ori bomboane, ori bataie. Replica fetitei a fost: "Nu pot sa cred ca m-ai lovit!" Aceasta s-a intamplat pentru ca mamica nu i-a dat ceea ce i-a promis si ea a inceput sa profite de lucrul acesta.

Nu se comporta multi crestini, la fel ca si niste copii? Biblia este plina de amenintari si avertizari si cu toate acestea nu intotdeauna luam seama la ele si credem ca trec neobservate de Dumnezeu. Apoi, cand Dumnezeu foloseste nuiaua disciplinara cu noi, ne revoltam si spunem si noi ca si Bianca: "Doamne, nu-mi vine sa cred ca acest necaz a putut sa mi se intample chiar mie".

Apostolul pavel spune clar ca necredinta omului nu-L afecteaza pe Dumnezeu. El ramane credincios fagaduintelor si Cuvantului care i-a iesit din gura, chiar daca noi nu-l credem totdeauna pe cuvant. Si ca Dumnezeu sa nu ramana de rusine, trebuie sa ne pedepseasca, si noi suntem cei ce trebuie sa traim cu consecintele neascultarii noastre.

Daca citim in contextul din care am luat versetul de mai sus, vedem ca avantajele ascultarii depasesc cu mult pe cele ale necredintei. Oamenii se gandesc doar la un bine trecator, acum si aici, dar cuvantul din Evrei ne spune ca fara credinta este cu neputinta ca sa fim placuti lui Dumnezeu. Credinta merge mana in mana cu ascultarea, asa cum necredinta se insoteste cu neascultarea si necredinta. Daca Eva ar fi asculta si l-ar fi crezut pe Dumnezeu pe cuvant, noi nu am fi trait cu consecintele neascultarii ei. Dumnezeu este drept in toate caile Lui si nimeni nui poate baga de vina, pentru ca El nu este un Dumnezeu nervos sau capricios cum sunt unii. Un biet crestin, care abia se taraste, mi-a spus odata la telefon: "Sunt asa de descurajat ca aproape ca ma ispiteste Satana sa-L blestem pe Dumnezeu, pentru ca nu-mi asculta rugaciunea si nu-mi implineste dorinta". Dar cum a spus odata o sora care s-a gandit sa plece din biserica din pricina necazurilor pe care le avea: "Daca plec din biserica, asta nu inseamna ca pot fugi de Dumnezeu, pentru ca El este pretutindeni si El ma va urmari". Acest gand a determinat-o sa caute o alta rezolvare a problemelor, nu prin iesirea din biserica. Replica mea data acelui deznadajduit a fost: "Daca si pe Dumnezeu il blestemi, singurul care te mai poate ajuta, atunci la cine te vei intoarce pentru ajutor?"

Sa nu uitam ca Dumnezeu este si ramane credincios si atunci cand noi oscilam, ne clatinam si ne indoim de cuvintele Lui.

Cea mai curata haina e, sa stiti: Neprihanirea,
frumoasa "bunatatea" iar cea calda e Iubirea
cea mai de pret e orisicand, oriunde Ascultarea
ea celorlalte tuturora le-nfrumuseteaza starea.
Acestea-s haine sfinte iar acei ce le imbraca
lui Dumnezeu si alor Sai de-apururi au sa placa
caci seamana cu cei de sus si sloboda intrare
afla-vor ei in cerul sfant, la marea Sarbatoare. (t.Dorz, Ascultarea)


Doamne, ajuta-ma sa fiu un copil ascultator de Tine in orice vreme. Amin.