"Nu-i asa? Daca faci bine, vei fi bine primit. Daca faci rau, pacatul pandeste la usa, dorinta lui se tine dupa tine, dar tu sa-l stapanesti" (Gen 4:7).
Obisnuiesc in sezonul prunelor sa fac galuste cu prune. De obicei se intampla ca una sau mai multe sa se sfarame la fiert si pruna sa iasa afara. Stiti unde se intampla aceasta? Acolo unde aluatul a fost mai subtire. Mai este si un proverb care spune: "Ata se rupe acolo unde este mai subtire".
Asa se intampla si in ceea ce priveste raul, pacatul. In versetul de azi, ni se da oportunitatea sa facem o alegere: pe de o parte putem alege sa facem numai bine iar pe de alta parte putem face raul. Daca alegem sa facem binele, cel ce se bucura este Dumnezeu si El ne rasplateste pentru aceasta cu comori ceresti si cu multe binecuvantari. Daca facem raul, este un pericol care ne pandeste. Acest pericol este pacatul. Dar cum poate pandi pacatul? Pacatul nu este o persoana, ci actiunea unei persoane. Dar nu numai atat. Dorinta pacatului se tine dupa noi tot timpul si asteapta prilejul sa intre acolo unde este punctul nostru cel mai slab. Pacatul este actiunea Diavolului. El sta la panda, spune apostolul Petru ca un leu care racneste, ca sa ne sperie, sa ne intimideze, sa ne faca sa cedam la amenintarile lui. Pacatul pandeste la usa ochilor, a urechilor, a mirosului, a pipaitului, a gustului. Ne imbie, ne momeste si cand are ocazia, dupa repetate incercari, ne tranteste, ne zdrobeste.
Cuvantul sfant ne spune ca putem avea stapanire asupra pacatului si deci implicit asupra Diavolului. Pacatul este momeala diavolului, marfa lui otravita, sclipitoare, dar dupa ce l-am gustat vedem ca este numai amaraciune in el. Diavolul racneste impotriva tuturor copiilor lui Dumnezeu. Dar slavit sa fie Domnul Isus, pentru ca in El avem o provizie in care ne putem curati si o arma cu care il putem birui. Noi suntem paziti de puterea lui Dumnezeu prin credinta, atunci cand ne punem la adapostul sangelui Domnului Isus. Prin puterea si cu ajutorul lui Dumnezeu noi putm spune: "Nu" pacatului. Putem sa-i refuzam ofertele. Este adevarat ca o lupta trebuie dusa in continuu impotriva pacatului, dar biruinta este si poate fi a noastra, pentru ca armele cu care ne luptam nu sunt firesti, ci spirituale, duhovnicesti. Aleluia!
Diavolul este printul intunerecului si lumea a fost data pe mana lui din pricina neascultarii. Totusi el este tinut de cel credincios sub calcai (Rom 16:29). Chiar daca ne-am lasat inselati si muscati de sarpele cel vechi intr-un moment de neveghere, ne putem ridica si cere vindecarea si curatirea prin sangele curs din coasta lui Isus. Pe Golgota, Domnul Isus i-a zdrobit capul. Noi putem sa umblam in biruinta castigata de El, pentru noi.
Te-a muscat pacatul, sarpe nemilos?
N-amana priveste la Isus Hristos!
El, izvorul vietii, vindeca mereu
Rana ta adanca cu veninu-i greu.
Te-a-ntepat sageata celui rau si gemi?
Indrazneste-alearga pe Isus sa-L chemi!
El iti sterge-n graba focul arzator
Si-ti trimite-al pacii har alinator.
Stapane, Doamne, recunoaste ca suntem nestatornici si vulnerabili la pacat. Da-ne putere sa-l stapanim, Amin.