A fost un an bun… Ţara n-a fost sub foc, nici sub arme, nici sub ape. Grâul s-a făcut mare şi greu, pleznind hambarele. Am avut împrumuturi suportabile ca naţie, a fost cât de cât stabilitate politică.

A fost un an rău… Am pierdut un milion de oameni după recensământ, maternităţile sunt goale „nenăscuţii câini latră nenăscuţii oameni”.

Oamenii au sărăcit mai mult, bisericile sunt mai fără lumină, mai goale, fără pasiune, iar autocarele împrăştie români pe bătrânul continent în căutarea unei vieţi mai blânde.

A fost un an cum a vrut Dumnezeu să fie… La cârma vremurilor e El, e Domnul istoriei, e începutul şi sfârşitul oricărui lucru.

Atât putem, atât sperăm, atât merităm…

Heraclit zicea că totul curge, deci nu ne putem scălda de două ori în acelaşi râu. Aceasta însă nu-i o tragedie. Ai ocazia minunată, ca fiecare scaldă să fie ceva nou.

La mulţi ani România, oriunde te-ai afla!   

                                                     V l a d i m i r _ P u s t a n