",,.nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele şi fărădelegile lor..." Evrei, 8:12
Te simţi mereu vinovat în privinţa trecutului tău? Dacă răspunsul este afirmativ, ia mimito: "...nu-Mi voi mai aduce aminte de'păcatele şi fărădelegile lor..." Dumnezeu este uituc? Nu, TI alege să nu-şi mai amintească păcatele tale! Alegând altceva, îi pui la îndoială iertarea, declari că standardele tale sunt mai înalte decât ale Lui, îi permiţi vrăjmaşului să aducă osândă asupra ta şi îţi pierzi încrederea necesară pentru a te ruga şi primi ce are Dumnezeu pregătit pen¬tru tine. Când readuci la suprafaţă greşelile trecutului, nu numai că le păstrezi vii, dar le şi oferi putere, în clipele de slăbiciune vei scoate la iveală ceea de depozitezi, acţionând în consecinţă. La fel cum nimeni nu ştie când va erupe un vulcan inactiv, nici tu nu poţi prevedea momentul în care o chestiune nerezolvată va ieşi la suprafaţă, transformându-ţi cuvintele în cărbuni aprinşi şi com¬portamentul într-o flacără distrugătoare. Doar iertându-te şi iertându-i pe ceilalţi te poţi elibera de încătuşarea trecutului şi-ţi poţi continua viaţa. Ruşinea nu este o binecuvântare; este o povară pur¬tată de Isus pe cruce pentru'tine. Eliberea'ză-te şi îndepărtează-te de ea. Ai dreptul să faci acest lucru pentru că Dumnezeu a promis: "...cât este de departe răsăritul de apus, atât de mult depărtează El fărădelegile noastre de la noi." (Psalmul, 103:12) Motivul pentru care diavolul îţi rea¬duce mereu la suprafaţă trecutul, este pentru că: a) speră că vei fi ignorant în privinţa adevărului; b) îi este teamă de viitorul luminos ce te aşteaptă; c) vrea să-ţi fure binecuvântările lui Dumnezeu. Poate întrebi: "Ce să fac?" Arată-i crucea, refuză să-i mai iei în considerare argumentele şi mergi mai departe!