Dacă la sfârșitul zilei am putea vedea un film cu ce ni s-a întâmplat în ultimele douăsprezece ore, ar fi un film nemaipomenit, cu momente de calm, urmate de momente de furtună, reveniri la calm și așa mai departe.
Azi am primit o veste care m-a cutremurat mult. O persoană pentru care aveam cel mai mare respect m-a dezamăgit îngrozitor. A fost o lovitură care m-a tulburat și m-a mâhnit foarte tare. Și brusc, de la o oră la alta, părerea mea despre acea persoană s-a schimbat radical.
O persoană la care eu țineam, pe care o apreciam mult și în cinstea căreia credeam cu sinceritate, m-a făcut pe neașteptate să constat că realitatea nu era așa cum credeam eu.
Eram înșelată? Nu eram în stare să îmi dau seama de situație? Bine, asta nu mai contează acum. Ce contează este că persoana, despre care știu acum ce știu, e la fel cum era și ieri. Cum pot o clipă s-o iubesc și în următorul moment să o desconsider? Asemenea păreri inconsecvente despre cineva ne zguduie profund.
Veștile sunt mereu un pic modificate și, dacă le aflăm brusc, ne afectează și mai tare. Ar fi mai bine să ne ducem la acea persoană și să-i ascultăm propria versiune despre cele întâmplate, iar dacă acest lucru nu este posibil, cel mai sănătos este să păstrăm în minte o imagine puțin mai neutră despre ea.
Dragostea este Dumnezeu, cine nu are dragoste, nu-L are pe Dumnezeu.
Dragostea, este împlinirea Legii.
Inima noastră este desnădăjduit de rea, deci, haideți înaintea Lui să ne dea o inimă nouă,
plină de dragoste, plină de Dumnezeu.
Dacă cineva are să se plângă împotriva aproapelui său, să vă iertați unii pe alții.
De câte ori să iert?.... De șaptezeci de ori câte șapte.
Numai prin rugăciune, putem ierta și iubi, precum ne-a iubit Hristos, iar când vă rugați să ziceți:
...„Și ne iartă greșelile noastre, precum iertăm și noi greșiților noștri.”
Dacă aici nu ne putem ierta și iubi, dincolo, cum va fi? nu vom fi! nu există zonă neutră, gri ci numai iertare!