Şi nimeni nu putea să înveţe cântarea,
afară de cei o sută patruzeci şi patru de mii,
care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.
(Apocalipsa 14:3)

Anumite cântări nu pot fi învăţate decât în vale. Nici o şcoală de muzică nu le poate învăţa, pentru că nici o teorie nu le poate face să fie cântate perfect. Melodia lor vine din inimă. Sunt cântări reţinute prin experienţe personale, revelând greutăţile lor prin umbrele trecutului şi urcând spre culmi pe aripile zilei de ieri. În acest verset, Ioan ne spune că până şi în cer va fi o cântare care va fi cântată numai de cei care „fuseseră răscumpăraţi de pe pământ". Este fără îndoială o cântare de triumf – un imn al victoriei pentru Hristos, care ne-a eliberat. Însă simţul triumfului şi al eliberării se va naşte din memoria lanţurilor noastre trecute.
Nici un înger, nici chiar un arhanghel, nu va fi în stare să cânte această cântare atât de frumos ca noi. Pentru a face aceasta ar trebui să treacă prin încercările prin care am trecut noi, şi acest lucru ei nu-l pot face. Numai copiii Crucii vor fi în stare să înveţe cântarea.
De aceea, dragă suflete, în această viaţă tu primeşti o lecţie de muzică de la Tatăl tău. Tu eşti antrenat să cânţi într-un cor pe care nu-l poţi vedea încă, şi vor fi părţi din refren pe care numai tu le poţi cânta. Vor fi note prea joase pentru îngeri, şi unele note foarte înalte, care depăşesc gama şi pe care numai un înger le poate atinge. Dar ţine minte că notele cele mai joase îţi aparţin ţie şi vor fi atinse numai de tine.
Tatăl tău te pregăteşte pentru o parte pe care îngerii n-o pot cânta, şi conservatorul Lui este şcoala durerilor. Unii au spus că El trimite necazul ca să te încerce, însă aici nu este cazul. El trimite necazul ca să te educe, dându-ţi astfel instruirea potrivită pentru corul Său ceresc.
În cea mai întunecoasă noapte El îţi compune cântarea. În vale El îţi „încălzeşte" vocea. În mijlocul norilor furtunoşi îţi măreşte volumul. În mijlocul ploilor îţi îndulceşte melodia. În frig El dă expresie notelor tale. Şi când treci uneori de la speranţă la frică, El desăvârşeşte mesajul versurilor tale.
O, suflet scump, nu-ţi dispreţui şcoala durerii. Ea îţi dă o parte unică din cântarea cerească. George Matheson

Te învăluie miezul nopţii?
Sunt umbrele negre şi lungi?
Roagă-L să vină lângă tine,
Şi El îţi va da o cântare nouă şi dulce.

Ţi-o va dărui şi o va cânta împreună cu tine;
Şi când slăbiciunea te va încetini,
El va prelua cadenţa stricată,
Şi o va uni cu a Sa.

Şi mulţi cântăreţi ai cerului
Dintre acei fii ai luminii,
Vor spune despre muzica Lui minunată,
„Am învăţat-o în noapte".

Şi multe imnuri minunate,
Care umplu casa Tatălui,
Au fost rostite prima oară printre lacrimi,
În umbra unei camere întunecoase.