Şi ce are a face dacă unii n-au crezut?
Necredinţa lor va nimici ea credincioşia lui Dumnezeu?
(Romani 3:3)

Bănuiesc că sursa fiecărui pic de necaz din viaţa mea poate fi urmarea simplei necredinţe. Dacă am credinţă cu adevărat, trecutul este iertat în totalitate, prezentul este umplut cu putere şi viitorul este strălucit şi plin de speranţă, cum aş putea fi altfel decât complet fericit?
Da, viitorul este strălucit datorită credincioşiei lui Dumnezeu. Adevărul Său statornic nu se schimbă după starea mea sufletească, şi El nu şovăie niciodată când mă împiedic şi cad peste o promisiune de-a Lui prin necredinţa mea. Credincioşia Lui rămâne neclintită şi proeminentă ca piscurile de mărgăritar ale munţilor care despică norii eternităţii. Şi poalele munţilor Lui sunt înrădăcinate la o adâncime fără fund pe stânca lui Dumnezeu.
Mont Blanc nu dispare, devenind o imagine trecătoare sau o pâclă ciudată, numai pentru că un căţărător ameţeşte când urcă pe versanţii lui. James Smetham
Este de mirare că noi nu primim binecuvântarea lui Dumnezeu după ce ne-am poticnit de promisiunea Lui prin necredinţă? Eu nu spun că credinţa merită un răspuns sau că putem lucra pentru a o câştiga. Dar Însuşi Dumnezeu a făcut din credinţă o condiţie a primirii, şi Dătătorul are dreptul suveran de a alege propriile condiţii pentru darurile Sale. Samuel Hart
Necredinţa întreabă în continuu: „Cum este posibil aceasta?" E întotdeauna plină de „cum-uri", însă credinţa are nevoie doar de un singur mare răspuns chiar şi pentru zece mii de „cum-uri". Acel răspuns este – DUMNEZEU! C. H. M.
Nimeni nu poate împlini atât de mult într-un timp atât de scurt ca atunci când se roagă. Şi următorul gând cu siguranţă se potriveşte foarte bine cu tot ce ne-a învăţat Domnul Isus Hristos despre rugăciune. Dacă un singur credincios cu credinţă deplină se ridică, istoria lumii va fi schimbată.
Vrei să fii TU acel unul singur care să se ridice, supunându-te suveranităţii şi călăuzirii lui Dumnezeu Tatăl nostru? A. E. McAdam
Rugăciunea fără credinţă degenerează repede într-o rutină fără rost sau într-o ipocrizie fără inimă. Însă rugăciunea făcută cu credinţă aduce omnipotenţa lui Dumnezeu ca suport al cererilor noastre. Este mai bine să nu ne rugăm până când întreaga noastră fiinţă nu participă la aceasta şi nu înţelege puterea rugăciunii. Când o rugăciune veritabilă este chiar şoptită, pământul şi cerul, trecutul şi viitorul, spun: „Amin!"
Acesta este modelul de rugăciune folosit de Hristos. P. C. M.

Nimic nu rămâne în afara razei de acţiune a rugăciunii decât lucrurile care sunt în afara voii lui Dumnezeu.