Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd. (Evrei 11:1)
Credința nu este încrederea că Dumnezeu va face ce vrei tu. Credința este încrederea că Dumnezeu va face ce este bine!
Ce am înțeles eu din cuvintele lui Isus, din Matei 5:6, sună cam așa: „Binecuvântați sunt cei foarte săraci, care nu au ce da, oropsiți și bolnavi, căci a lor este Împărăția Cerurilor.”
Economia lui Dumnezeu este opusă economiei noastre. Domnul spune că, pe cât de lipsit de speranță ești, din cauza împrejurărilor vieții, pe atât de sigură e mântuirea ta. Cu cât mai mult îți pasă de alții, cu atât sunt rugăciunile tale mai autentice. Cu cât e camera mai întunecată, cu atâta e nevoia mai mare de lumină! Nu-i chiar atât de complicat, așa-i?
Credința nu este o experiență mistică, o viziune la miezul nopții sau o voce în pădure. Este o alegere – alegerea de a crede că Cel care a făcut totul nu a părăsit totul!
Iată altă definiție excelentă a credinței: Convingerea că El poate și speranța că El o va face!