Toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.
(Psalmul 42:7)

Sunt valurile LUI, chiar dacă se sparg peste noi,
Ascunzând faţa Lui în stropi înăbuşitori şi spumă;
Sau line şi sclipitoare, întind o cărare înaintea noastră,
Şi spre limanul nostru ne duc în siguranţă acasă.

Sunt valurile LUI, chiar dacă pentru mângâierea şi siguranţa noastră
El umblă pe ele, potolind toată frica noastră;
Sau la strigătele noastre nu vine nici un ajutor, nici un răspuns,
Şi în tăcerea singuratică nu este nimeni pe-aproape.

Sunt valurile LUI, chiar dacă ne luptăm din greu
Prin valurile mânate de furtuna care nu se mai opreşte,
În timp ce un adânc cheamă un alt adânc cu zgomot mare;
Sau la cuvântul Lui ele se liniştesc în pace.

Sunt valurile LUI, chiar dacă El le desparte,
Făcându-ne să mergem pe uscat acolo unde au curs apele;
Sau lasă talazurile tumultoase să se ridice în jurul nostru,
Aruncându-se nestânjenite peste singurul nostru drum.

Sunt valurile LUI, şi El ne conduce prin ele;
Aşa ne-a promis, aşa va face dragostea Lui.
Păzindu-ne şi conducându-ne, călăuzindu-ne şi susţinându-ne,
Până în portul Său sigur, El ne va ajuta să trecem cu bine prin toate.
Annie Johnson Flint

Stai neclintit în locul în care Domnul tău drag te-a pus, şi fă tot ce poţi acolo. Dumnezeu ne trimite încercări sau teste, şi pune viaţa înaintea noastră ca un adversar faţă către faţă. Prin greutatea unui conflict serios El Se aşteaptă ca noi să creştem puternici. Copacul plantat acolo unde vânturile puternice îi îndoaie ramurile şi-i apleacă trunchiul, deseori aproape să fie rupt, este de obicei mai puternic înrădăcinat decât un copac care creşte într-o vale ferită unde furtunile nu aduc niciodată nici o solicitare şi nici o încordare.
Acelaşi lucru este adevărat şi în viaţa omului. Caracterul cel mai puternic şi cel mai minunat creşte în condiţii vitrege. selectat