“Trebuie să vă naşteţi din nou”

Domnul Isus a zis: „”Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.”(IOAN 3:3)”

“Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi din nou.”(IOAN 3:7)

Naşterea din nou = naştere de sus, născut din Dumnezeu, prin Duhul Sfânt.

Naştere din nou înseamnă o înnoire a persoanei, o transformare radicală, o persoana nouă care nu se mai conformează acestei lumi; fără ea suntem incapabili de a-I fi plăcuţi lui Dumnezeu. Domnul Isus ne spune  că El totdeauna face ceea ce-I place Tatălui, iar Dumnezeu Tatăl confirmă: “Acesta este Fiul Meu prea iubit în care Îmi găsesc plăcerea Mea”. Aşa vrea să ne facă Dumnezeu: să lucreze în noi ca să ne aducă la stadiul acesta: să ajungem să fim ca Fiul, ca atunci când va privi la noi, să poată spune:

“Acesta este fiul Meu preaiubit sau, aceasta este fiica Mea preaiubită, în care Îmi găsesc plăcerea Mea”.Cu ce dragoste privea Dumnezeu la Iov:

“„Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet. El se teme de Dumnezeu, şi se abate de la rău. El se ţine tare în neprihănirea lui.”

Să privim puţin la noi şi să ne întrebăm: am fost noi născuţi din nou?

Când mi-am predat eu viaţa mea lui Dumnezeu? Să nu ne amăgim, să nu-l ascultăm pe cel Rău când ne suflă în ureche:” stai liniştit că tu eşti bine, măcar de-ar fi toţi ca tine, aşa credincioşi să meargă la Biserică şi să citească Scriptura!”

Când m-am rugat eu şi i-am cerut să ia în stăpânire viaţa mea, să mă schimbe, să domnească El peste mine?

Dacă am făcut asta, să ne verificăm şi să vedem: cum sunt eu acum?

 Sunt altul decât eram atunci? Îşi găseşte Tatăl meu acum, plăcerea în mine?

Domnul Isus spune: ”totdeauna fac ce-I este plăcut”. Noi putem spune asta? Dacă nu, măcar ne luptăm noi, suntem deasupra firii pământeşti, cerem Domnului nostru să ne dea biruinţă asupra ei?

Şi când vedem că nu reuşim, ce facem? Abandonăm?

Să venim la El şi să-I cerem ajutorul, cu sinceritate şi seriozitate, cu inima hotărâtă să-L ascultăm, căci Lui nu-I plac “cei fără minte”.

Să-I spunem:

“Doamne, sunt un rug obişnuit, cu ţepi, nefolositor. Te rog, transformă-mă într-un rug aprins, care să ardă pentru Tine, de dragul Tău.” – aşa spunea odată un copil al lui Dumnezeu. Dacă vedem că nu-i mare schimbare în viaţa noastră deşi au trecut atâţia ani, să facem ACUM, un nou început, să ne predăm din nou Domnului, să-L rugăm să fie din acest moment, Regele nostru. Să-L rugăm: ”Doamne Isuse, te rog, ia în stăpânire viaţa mea, să fii Tu, Regele meu, iar eu, slujitorul Tău. Ajută-mă să-ţi slujesc cu bucurie.”

Apoi, fă-ţi timp să stai cu El. Doar tu şi El. Pune deoparte un timp special din zi în care să laşi totul şi să stai lângă El:

-         Să te hrăneşti cu Cuvântul Lui

-         Să meditezi: Doamne, ce vrei să-mi spui?

Dacă zici că n-ai timp, adu-ţi aminte: “Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate celelalte vi se vor da pe deasupra.”