Sovairea si reprosul


De la Moise, marele om al lui Dumnezeu, marele conducator, cel care a vazut pe Domnul fata in fata, [Deuteronom 34 : 10 ], avem multe de invatat.
Dar si el, a fost om ca si noi, si , la inceputul lucrarii sale, a avut unele sovairi si unele neincrederi.
Ele au fost lasate pe paginile scripturii, tocmai pentru a ne fi de invatatura.

Moise, dupa ce l-a omorat pe egipteanul care il batea pe un evreu, a fugit si a locuit in tara Madian.
Datorita dragostei pentru poporul evreu, a ajuns sa paraseasca Egiptul, palatul imparatesc al fiicei lui Faraon si sa "mane turma socrului sau pana dincolo de pustie".[exod 3: 1 ]
Era, poate, descurajat , vazand ca n-a reusit sa faca binele pe care-l dorea poporului sau.
Si totusi, Dumnezeu I se arata chiar in pustie, in singuratate, si il striga din mijlocul rugului arzand, pentru a-l alege izbavitorul poporului Sau.
Moise, insa, nu mai are acelasi curaj ca inainte. Desi Dumnezeu cauta sa-l convinga sa accepte sa fie conducatorul poporului evreu, sa fie cel ce-I va ajuta sa scape din robie, Moise nu poate crede, el inca sovaie.Dar pentru fiecare sovaire a lui Moise, Dumnezeu are o promisiune.
Sovaire 1 :
Moise ii spune lui Dumnezeu: "cine sunt eu ?"[exod 3:11], cu alte cuvinte, "nu stii Doamne, ca am vrut sa salvez un evreu, am ucis un egiptean si acum sunt un fugar? "
Promisiune 1:- Exod 3 : 12:
"Eu voi fi NEGRESIT cu tine".
Sovaire 2:
"n-au sa ma creada"- Exod, 4:1
Promisiune 2:-Il invata cum sa le vorbeasca:
"Asa sa le vorbesti copiilor lui Israel: Eu sunt Domnul, Dumnezeul parintilor vostri..."Exod 3 : 15
Sovaire 3:
Moise zice: "ma vor intreba care este numele Lui" -exod 3: 13.
Promisiune 3 :
Dumnezeu ii spune numele Sau:" Eu sunt Cel ce Sunt" –exod 3:14.
Sovaire 4:
Din nou: "n-au sa ma creada"
Promisiune 4:
Dumnezeu ii da putere sa faca minuni-exod 4, 1-9.
Sovaire 5:
Moise motiveaza ca are vorbirea grea;
"Ah! , Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea usoara"-exod 4: 10
Promisiune 5:
"Cine a facut gura omului? Oare nu sunt Eu cu tine?... Eu voi fi cu gura ta".
Sovaire 6:
Moise refuza direct ,nemaiavand motive de invocat:
" Ah, Doamne! Trimite pe cine vei vrea sa trimiti! "
Cu alte cuvinte, nu vreau..[O, Moise, dar Domnul pe tine vrea sa te trimita!]
Domnul se manie pe Moise, dar totusi ii mai face o promisiune:
Promisiune 6:
"Nu-I oare acolo fratele tau Aron, Levitul? "-exod 4 : 14,deci ii mai da pe cineva in ajutor si Dumnezeu insusi ii vorbeste si lui Aron si il trimite inaintea lui Moise.


Nu cumva la fel sovaim si noi, cand e vorba sa facem tot ceea ce ne spune Domnul?
Gasim atatea motive, de parc-am vrea sa-l convingem pe Dumnezeu ca nu suntem omul potrivit , pentru lucrarea pe care Dumnezeu vrea s-o faca..
Si uneori nu vrem sa ne lasam convinsi, pana cand Dumnezeu nu se manie pe noi.De ce?
Pentru ca nu ne dam seama , ca viata la care ne cheama Dumnezeu , e cea mai inalta, cea mai frumoasa si cea mai fericita.
Credem ca ne e suficient "pustiul"vietii acesteia si nu vrem sa aspiram la Canaan", la tara "unde curge lapte si miere"-exod 3: 8 .


- Moise credea ca este suficient sa priveasca "rugul care era tot un foc si nu se mistuia deloc..."si de aceea s-a intors sa vada " ce este aceasta vedenie minunata". A fost nevoie sa faca Moise un singur pas, SA SE INTOARCA .
El a vrut sa vada " pentru ce nu se mistuie rugul", dar Domnul il chema sa –l conduca pe el si pe tot poporul evreu, in toate noptile , printr-un "stalp de foc"-exod 13 : 21
- Moise a vrut sa salveze un evreu de la bataie, dar Dumnezeu vrea sa-l faca sa salveze un intreg popor, de 600.000 de oameni, plus copiii lor, din robia egipteana. –exod 12: 37

Dumnezeu ne stie aspiratiile sufletului, El nu ni le ia, ci ne da altele si mai marete!
Multi tineri, cred in inima lor, ca ascultand de Dumnezeu, nu vor trai viata la nivel inalt, nu vor profita de ea.
Dar nu este asa . Tocmai atunci, cand te pui la dispozitia lui Dumnezeu, viata iti va fi mai frumoasa, vei avea trairi mai profunde, care fiind curate, te implinesc .
Lasa pustia, vino in Canaan!


Apoi, dupa ce in sfarsit , Moise accepta voia lui Dumnezeu, la primele esecuri[desi Dumnezeu il atentionase ca nu va avea succes de prima data], incepe sa faca reprosuri lui Dumnezeu.
Cand vede ca poporul a fost supus unui jug si mai greu, cand nu li se mai dau paie, dar li se cere acelasi numar de caramizi, -exod 5 : 18 ,Moise "s-a intors la Domnul"si a zis : " Doamne, pentru ce ai facut un astfel de rau poporului acestuia? –exod 5 : 23.
Pentru ce? Pentru ca erau inca robi ai lui Faraon, nu iesisera de sub robia egipteana!

De ce vin peste tine probleme , parca mai multe decat inainte?
Poate inca mai esti "rob" firii vechi, poate n-ai scapat complet din robie...

Ceea ce insa a facut bine Moise, este ca "S-A INTORS LA DOMNUL ".
Ce mult conteaza sa ne intoarcem la El si atunci cand suntem cuprinsi de confuzie , si cand suntem nehotarati, si cand vedem ca nu ne merge bine...

O credincioasa mai tanara , I-a spus alteia mai in varsta , ca are probleme, ca de cand s-a intors la Dumnezeu , ii merge numai rau...
Sora mai in varsta s-a oferit sa se roage pentru ea, dar ea a raspuns; ’Chiar te rog, sa nu te mai rogi pentru mine, sa nu-I mai amintesti lui Dumnezeu de mine", ca si cand, daca nimeni nu-I aminteste lui Dumnezeu de noi, putem sta nevazuti, nestiuti , ascunsi in vreun "ungher " al vietii...
Asa I-a reprosat si proorocului Ilie , vaduva din Sarepta
1 Imparati, 17 : 18:
"Ce am eu a face cu tine, omule al lui Dumnezeu? Ai venit la mine doar ca sa aduci aminte lui Dumnezeu de nelegiuirea mea, si sa –mi omori astfel fiul?"Asa era oare?
Ea fusese salvata de la foamete,pentru ca prin Ilie, Dumnezeu ii inmultise faina si untdelemnul pe care-l mai avea, caci zisese : "voi pregati ce am pentru mine si fiul meu, vom manca si apoi vom muri".-1 Imp. 17 : 12.
Si desi "multa vreme au avut ce sa manance , ea si fiul ei," acum crede ca poate trai fara s-o vada Dumnezeu...


Sa nu credem ca putem sa ne ascundem de Dumnezeu.Chiar daca vedem ca viata noastra nu merge pe fagasul dorit, sa facem ca si Moise, sa
NE INTOARCEM LA DOMNUL , si intr-o atitudine smerita, nu de repros, sa-I spunem durerea noastra .
Poate nu vor disparea unele probleme, dar izbavirile vor fi mult mai mari, mai minunate.
Poate ne va lua putina "faina" pe care credem ca o avem, dar ne va da belsug sa traim "multa vreme".
Poate vom fi nevoiti sa parasim "pustiul "vietii noastre, dar ne va da "o tara unde curge lapte si miere".