Plânsul s-a născut dincolo de poarta Edenului, în râsul grotesc al şarpelui care-şi râdea în hohote victoria asupra primei şi cea mai nenorocită pereche de pe pământ! Adam şi Eva, după ce au ieşit prin neascultare din graţia lui Dumnezeu, s-au întâlnit faţă-n faţă cu plânsul, necunoscut de ei până atunci. Atunci au înţeles şi au simţit pe propria piele dezastrul la care s-au expus cochetând cu şarpele.

   Plânsul este recompensa ascultării celor doi de şarpe. Aceasta este plata lui, plânsul, chinul, păcatul servit sub diferite forme care să te atragă în cele mai mişeleşti curse şi rezultatul este plânsul, chinul şi moartea. Toate aceste tratamente ale şarpelui duc la o mare durere. Suferinţa care - odată instalată în sufletul omului, se dezlipeşte sau pleacă foarte greu.

   Suferinţa s-a născut în sufletul omului fără Dumnezeu, aceasta fiind cea mai grea stare de disperare a sufletului! Un suflet fără Dumnezeu nu va fi niciodată fericit, absolut niciodată! Dar, pentru că Domnul ne-a iubit aşa de mult [chiar daca I-a părut rău că ne crease, în urma neascultării]s-a mai smuls odata din hotărârea dată şi ''Şi-a rupt din Sine'' pe Fiul Său ca să curme păcatul instalat în fiinţa umană.

   SINGURUL CARE L-A ÎNFRUNTAT ŞI OMORÂT PE Satan LA GOLGOTA A FOST DOMNUL ISUS!

   La EL şi jertfa Lui este singurul medicament la care putem apela pentru a ne trata de durere cumplită, tristeţe, depresii. Sigur, despărţirea prin moarte este cea mai grea de dus şi suportat! Şi aici nu se dau sfaturi umane ci numai biblice! David şi-a chemat poporul la jale, dar în ziua de azi numai să auzi de cineva apropiat şi poţi să -l mângâi rugându-te pentru el chiar dacă nu ştie sau nu te poate primi tocmai din cauza suferinţei lui.

   Pentru că am fost creaţi absolut unicat, nu poţi trata durerea la fel(!) pentru că nu reacţionăm la fel, sunt diferenţe foarte mari între popoare în această privinţă, dar sentimentul este acelaşi. Chiar şi Biblia spune: să nu intri pe poarta fratelui tău în ziua necazului său, tocmai din cauza marii suferinţe.

   Singurul Care ştie lega rana oricât ar fi de adâncă este Domnul! El a suferit cel mai mult, atunci la Golgota, dar şi acum, fiind lângă fiecare dintre noi în pierderi de persoane foarte dragi, apropiate. El poate, prin puterea Duhului Sfânt să aline orice rană.

   El va plânge cu tine, te va lua de mână şi te va urca pe stânca ce n-o mai poţi urca. El va veni cu un sfânt medicament care se cheamă alinare şi aşa vei putea duce mai departe ceea ce ţi s-a dat ca dar... viaţa!

            Alexandrina Tulics