SA-TI PUI INIMA SA ADANCEASCA SI SA IMPLINEASCA VOIA DOMNULUI
Autor: Pavel Mariana- Florica  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de brandusa in 26/03/2008
    12345678910 0/10 X



SA-TI PUI INIMA SA ADANCEASCA SI SA IMPLINEASCA LEGEA DOMNULUI


Despre Ezra, se spune ca " era un carturar iscusit in legea Domnului, Dumnezeului lui Israel".-Ezra 7:6.
Chiar si imparatul Artaxerxe il numeste "preotul si carturarul iscusit in legea Dumnezeului cerurilor."
Despre el, se spune ca "isi pusese inima sa adanceasca si sa implineasca legea Domnului, si sa invete pe oameni in mijlocul lui Israel legile si poruncile."
Ce caracterizare frumoasa pentru un om!
Sa fii preot si carturar care "si-a pus inima sa implineasca si sa adanceasca voia lui Dumnezeu!"
Cata nevoie are astazi omenirea de astfel de oameni!
A fi preot si carturar este o realizare deosebita, iar "a-ti pune inima sa adanceasca , sa implineasca si sa invete pe oameni voia Domnului", e o mare binecuvantare.
Multi vor sa fie invatatori, dar putini fac si celelalte doua lucruri, adica sa adanceasca si sa implineasca voia Domnului.
Dumnezeu apreciaza toate aceste trei indeletniciri, pentru ca despre Ezra se spune de mai multe ori ca "mana buna a Dumnezeului sau era peste el".
Din aceasta cauza el a reusit sa duca la bun sfarsit tot ceea ce a inceput.
- Imparatul i-a dat "tot ce ceruse", adica "tot argintul si aurul pe care l-a gasit in tot Babilonul "-Ezra,7:16.
La acestea se adaugau "pana la o suta de talanti de argint, o suta de cori de grau, o suta de bati de vin, o suta de bati de untdelemn, si sare cata va vrea".
Trebuia sa "cumpere vitei, berbeci, miei si ce trebuie pentru darurile de mancare si jertfele de bautura", ca sa "le aduca pe altarul casei Dumnezeului lui Israel la Ierusalim".
- "Multi din preoti, leviti, cantareti, usieri si slujitori ai Templilui " l-au insotit la Ierusalim.
-A ajuns la Ierusalim, ocrotit "de mana buna a Domnului".
Ce lucru minunat!
Dumnezeu spune chiar prin gura asupritorilor poporului Israel "sa se faca intocmai tot ce este poruncit de Dumnezeul cerurilor , pentru ca sa nu fie mana Lui asupra imparatiei, asupra imparatului, si asupra fiilor sai".
Aceasta inseamna ca acest mare imparat, Artaxerxe, il cunoscuse pe "Dumnezeul cerurilor". De unde? De la Ezra,"preotul si carturarul iscusit"!
Oare cati din "carturarii iscusiti" ai vremii noastre , reusec sa-l faca de cunoscut pe Dumnezeu , celor langa care traiesc?
De cate nenorociri am fi fost scutiti, daca am fi reusit sa-l facem si noi cunoscut pe Dumnezeu, celor care "au stapanit" peste noi!
Asa ii spune Artaxerxe lui Ezra,in versetul 25 al capitolului 7:
"Si tu, Ezra, dupa intelepciunea lui Dumnezeu pe care o ai, pune judecatori si dregatori care sa faca dreptate la tot poporul de dincolo de rau, tuturor celor ce cunosc legile Dumnezeului tau; si fa-le cunoscut celor ce nu le cunosc".
Datorita unor oameni ca Ezra, un popor intreg avea sa se bucure de dreptate si de cunostinta de Dumnezeu!
Da, Doamne, si Romaniei, astfel de oameni!
Cum ar fi Romania noastra, daca ar avea astfel de "dregatori"?
In Ezra 7:27,28, se spune:
"Binecuvantat sa fie Dumnezeul parintilor nostri, care a pregatit inima imparatului ca sa slaveasca astfel casa Domnului la Ierusalim, si a indreptat asupra mea bunavointa imparatului, a sfetnicilor sai, si a tuturor capeteniilor puternice ale lui".
Pregateste, Doamne, inimi care sa asculte de Tine si astazi!
Este asa de frumos ca acest preot si carturar iscusit precizeaza ca in tot ce a facut , a fost "intarit de mana Dumnezeului "lui, care "era asupra sa".
Sa nu credem ca in vremea aceea erau multi astfel de preoti, caci in vers.15 din cap. 8, Ezra spune: N-am gasit acolo pe niciunul din fiii lui Levi".
A trebuit sa trimita "capetenii", care sa aduca din Casifia , slujitori pentru casa Dumnezeului lui Israel".
Dar pentru ca "mana cea buna a Dumnezeului lor era peste ei,[iarasi se repeta aceasta], au gasit optsprezece leviti si doua sute de slujitori ai templului".
Calatoria spre Ierusalim nu era lipsita de pericole, dar Ezra n-a cerut "oaste de insotire si calareti care sa-i ocroteasca impotriva vrajmasului pe drum", ci au "postit si au chemat pe Domnul".
Acesta este primul lucru necesar crestinilor: sa ne dovedim credinta, sa ne dovedim increderea in Dumnezeul nostru!
Echipati astfel, ei "au ajuns la Ierusalim".
Dar aici, Ezra afla ca "poporul lui Israel, preotii si levitii, "au pacatuit impotriva Domnului".Afland aceasta, Ezra "si-a sfasiat hainele si mantaua , si-a smuls parul din cap si barba, si a stat jos mahnit".
A strans la el "pe toti cei ce se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina pacatului fiilor robiei". Apoi " a cazut in genunchi , a intins mainile catre Domnul Dumnezeu",si s-a rugat.
In rugaciunea sa, el spune:
Ezra 9:6,8,15.
"Dumnezeule, sunt uluit si-mi e rusine, Dumnezeule, sa-mi ridic fata spre Tine.Caci faradelegile noastre s-au inmultit deasupra capetelor noastre, si greselile noastre au ajuns pana la ceruri.
Si totusi, Domnul, Dumnezeul nostru s-a indurat de noi , lasandu-ne cativa oameni scapati, si dandu-ne un adapost in locul Lui cel sfant, ca sa ne lumineze ochii si sa ne dea putina rasuflare in mijlocul robiei noastre...iata-ne inaintea Ta, ca niste vinovati, si din aceasta pricina , nu putem sta inaintea Ta".
Ezra a facut aceasta rugaciune,"plangand , si cu fata la pamant, inaintea casei Domnului Dumnezeu. N-a mancat paine si n-a baut apa , pentru ca era mahnit din pricina pacatului fiilor robiei".
Apoi "si-au marturisit cu totii greseala inaintea Domnului, Dumnezeului parintilor lor,"si au parasit pacatele in care traisera.
Mana cea buna a Domnului sa fie si peste noi astazi, si ca si Ezra, sa ne punem inima sa adancim, sa implinim voia Domnului, ca apoi sa putem s-o facem cunoscuta si altora.

Un grup de femei credincioase, a luat aceasta decizie, de a "adanci si a implini voia Domnului".
Au hotarat sa citeasca impreuna Cuvantul Domnului, pentru a-l studia mai adanc.
Dar Domnul le-a "pregatit inima" si lor, ca sa doreasca sa implineasca acest cuvant .
Citind despre judecata viitoare, la Matei 25:31-46, au fost miscate de versetele in care domnul Isus alunga pe cei din stanga Lui, pentru ca"am fost flamand si nu Mi-ati dat sa mananc; Mi-a fost sete si nu Mi-ati dat sa beau; am fost gol si nu M-ati imbracat; am fost bolnav si in temnita, si n-ati venit pe la Mine.
Atunci ii vor raspunde si ei: "Doamne, cand Te-am vazut noi flamand, sau fiindu-Ti sete, sau strain, sau gol,sau in temnita, si nu Ti-am slujit"?
Si El, drept raspuns, le va zice:"Adevarat va spun, ca oridecateori n-ati facut aceste lucruri unuia dintr-acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie nu Mi le-ati facut. Si acestia vor merge in pedeapsa vesnica."
Vazand cat de categorica este sentinta, au hotarat sa "implineasca" acest cuvant.
Cateva au mers la un camin de batrani, unde au gasit o femeie batrana, a nimanui; fara familie si fara venituri.
Au stat de vorba, i-au dus cele necesare, dar cel mai mult a impresionat-o atitudinea lor. Si-au facut timp sa stea de vorba cu ea, s-o asculte , s-o intrebe despre problemele ei, s-o indrume catre Dumnezeu.
Nimeni nu venise in vizita la ea; totdeauna privise cu jind, cand, la celelalte femei, mai veneau uneori copii, nepoti, cunostinte, iar la ea nu venea nimeni...
Vazand bucuria ei, au decis s-o viziteze macar o data pe luna.
Un alt grup de femei credincioase, a hotarat sa mearga la o inchisoare de femei.
A durat ceva vreme pana au obtinut aprobarea, dar spre uimirea lor, au gasit bunavointa si intelegere la conducerea inchisorii. Mai ales o doamna psiholog, care se ocupa cu reintegrarea sociala acelor femei, le-a ajutat mult.
Ca si in textul despre Ezra, Dumnezeu "a pregatit si acolo inimi "care sa le ajute.
Insotite de cativa gardieni, au intrat in clubul inchisorii, unde erau adunate cateva zeci de femei.
Erau bucuroase sa fie vizitate, mai ales ca impreuna cu grupul de surori au venit si cateva tinere cu o chitara, care au cantat cateva cantari, spre slava Domnului.
Le-au indemnat si pe femei sa repete impreuna cu ele refrenul.
La inceput au cantat doar cateva, timid, apoi s-au adaugat si altele, iar in final toate cantau.
Pe fata lor, la inceput crispata si rece, a inceput sa apara cate un zambet , apoi , parca deodata s-a incalzit atmosfera, desi era o zi friguroasa de inceput de primavara.
Rasuna sala , caci aproape toate invatasera refrenul si-l cantau.
Cateva s-au imbujorat la fata si au inceput sa planga.
Apoi una din surorile credincioase le-a povestit despre femeia samariteanca, cea careia Domnul Isus i-a spus ca-i poate da "apa vie".
O alta credincioasa le-a povestit despre felul cum Iacov a cerut si a primit binecuvantarea Domnului.
Cateva femei au fost atinse de Cuvantul Domnului , si au hotarat sa ceara si ele binecuvantarea lui Dumnezeu.
Credincioasele le-au incurajat, spunandu-le ca asa cum a rasarit soarele peste Iacov, asa va rasari si peste ele "Soarele Neprihanirii", Domnul Isus Hristos, care a murit si in locul lor, si ele pot fi iertate prin credinta in jertfa Lui, oricat de mult rau ar fi facut. Crezand in El, va disparea "noaptea " care s-a abatut peste viata lor, si pot locui si ele la Peniel[fata lui Dumnezeu], chiar daca in societate vor fi privite ca avand un handicap. Domnul Isus, dupa ce iarta un om, nu se mai uita la handicapul lui, ci il face "copil al lui Dumnezeu".
Le-au facut apoi mici cadouri si s-a intamplat ceva ce nu si-ar fi inchipuit nimeni; dragostea Mantuitorului le-a patruns si pe aceste femei lovite de cel rau si s-au imbratisat cu femeile credincioase.
Cateva din ele plangeau in hohote.
Era de necrezut!
Parca erau intr-o familie...mai ales una din ele, nu se putea opri din plans.
Era acolo de unsprezece ani, si in tot acest timp, nimeni nu venise s-o vada. Iar acum, aceste femei o imbratisau...
Gardienii au ramas uimiti ; probabil ar fi vrut sa nu le lase sa se apropie unele de altele, dar vazandu-le imbratisate, si pe unele din ele plangand, n-au mai intervenit.
Ceva se schimbase in comportarea acestor femei, erau de nerecunoscut.
...Si-au luat la revedere, si atat femeile inchise cat si gardienii, le-au spus sa mai vina si alta data.
"Mana cea buna a Domnului"sa fie si peste ele, ca sa continue a implini si ele voia Domnului!








Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 1633
  • Export PDF: 2
Opțiuni
Neemia 9:17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit